Doamne! Făcut-ai un lucru minunat
Şi cu multă-nţelepciune ai lucrat
Cerurile şi pământul, Tu ai creat
Apoi, Te-ai gândit şi-ai constatat
Că nu-i nimic pe el, e doar uscat!

Pe tot întinsu-acela aşa de mare
Nu se găsea nimic, măcar un pom
Era numai un abur, nici o vieţuitoare
Nici cal, nici câine, casă sau un om
Nu era, nici un Stăpân sau Domn.

Şi-atuncea, Doamne,-ai hotărât!
E timpul, ca omul să se nască!
Ai luat un pic de apă şi pământ
Mâinile au început să meşterească
Om, după Faţa Ta Dumnezeiască.

Şi o consoartă Doamne Tu i-ai dat
Singur el să nu rămână, ci uniţi
În iubirea Ta cea sfântă i-ai legat;
Le-ai spus:,,Creşteţi şi vă înmulţiţi
Pământu-ntreg, voi să îl stăpâniţi"!

********************************

Dar, din cauză, că nu M-aţi ascultat
Şi-aţi încălcat porunca ce v-am dat,
Din Grădina Mea... v-am alungat.
Locuiţi acum pe ,,tărâmul" celălalt
Pentru că, ispititorul, uşor v-a înşelat.

Cu mare chin şi tare multă trudă
Pentru hrană, pământul să-l munceşti
Uşa amăgirilor să nu se mai deschidă!
Ară, seamănă şi rodul lui să îl culegi
Pentru toate să vii să-Mi mulţumeşti
Şi Eu cu drag voi întreba: 'Adame! Unde eşti?'

Amin
19.01.2012 Firenze