Iată ziua socotelii
Chiar acum poate sosi,
Situația pocăielii
Oare cum ți-o va găsi?

Ce faci cu fâșiile
Care te-au înfășurat
Și cu toate lanțurile
Lumii-n care ești legat?

Unde ți-s comorile
După care-ai alergat
Și care-ți sunt valorile
De care te-ai agățat?

Unde-ți sunt averile
Care le-ai tot adunat
Și ce faci cu sforile
Urii ce le-ai manevrat?

Dacă-ți știi nevoile
Pentru care-ai fost creat,
Ce faci cu gunoaiele
Care, vai, te-au îngropat?

Iată de-acum soarele
Ți s-a cam întunecat
Și-aproape-s momentele
De „cântărit și judecat”...

Simți că remușcările
Sufletul ți-au inundat
Și vezi cum cărările
Toate ți s-au înfundat...

Te-apasă acum poverile
Ce sunt greu de lepădat
Și te-ngrozesc cerurile
Fiindcă nu le-ai căutat...

O, vezi că și puterile
Toate parcă te-au lăsat...
Și ești printre sufletele
Ce se îndreaptă către iad!

Oprește-te pentru-o clipă
Și te lasă luminat...
Nu te judeca în pripă
Ci ca să nu fii Judecat!

Îndreaptă-ți privirile
Spre Slăvitul Împărat
Și prezintă-ți rugile
La Tronul Său minunat

Și vor curge îndurările
Ce de mult au așteptat
Să îți umple simțirile
De un țel preasfânt și înalt.

Domnu-I bun și nu dorește
Moartea păcătosului
Căci nespus îl prețuiește.
Vrea doar întoarcerea lui!

Oprește-te dar, omule
Și întoarce-te odat`
Cu fața înspre Părintele
Care Fiul Lui Și-a dat

Să-ți poarte păcatele
Pe-al crucii lemn blestemat!
Nu întoarce spatele
Harului sfânt acordat!

Să-ți petreci tu veacurile
În iazul de foc aruncat
Când în Hristos, Cerurile
Cu drag Domnul ți le-a dat?!

O, au sosit momentele
De hotărât și lepădat
Toate păcățelele,
Tot ce ființa ți-a întinat,

Și tot, tot ce te mai ține
De pământ încă legat
Și lepădându-te de tine
Să Îl lași pe Împărat

Să ia El în stăpânire
Sărăcuțul tău regat,
Și dintr-a Lui bogăție
Să-ți dea, să devii bogat.

Acestea-s momentele
Cele de ne mai uitat
Când iată, deciziile
Ce-ai luat ori n-ai luat,

Ți-aduc, ori izbăvirile
De orice vină și păcat,
Ori doar răzbunările
Dumnezeului Preaînalt.

Da! Azi iei hotărârile
Ce-ți tot bat la „poartă”...
Acestea-s momentele:
Acuma, ori niciodată!

Zaragoza /2011
de Ioan Hapca (Ionică)