http://intrebarileinimii.blogspot.com
Cu siguranţă că fiecare dintre noi avem ceva în care credem şi ne inspiră în tot ce facem.Sunt mulţi oameni care cred în destin,în noroc,în vise,în talismane norocoase.Alţii sunt inspiraţi de ceea ce văd,iar unii de persoanele din viaţa lor.Acum,aş vrea să te întreb ceva:Tu în ce crezi?
Cine sau ce te însufleţeşte,care este lucrul care îţi dă putere să mergi mai departe şi care te ridică atunci când eşti căzut la pământ?Cei bolnavi,care zac pe un pat în spital sunt motivaţi să trăiască de dragul familiei şi vieţii,în timp ce unii se gândesc cum să-şi pună capăt vieţii din simplul motiv că "nu mai le este drag de viaţă".Atâţia oameni şi-ar dori să aibă ceea ce ai tu,şi nu au.Chiar în clipa aceasta un copil al străzii se încălzeşte prin canale şi crede-mă,şi-ar dori să-şi lipească mâinile de o teracotă caldă,doar că nu are niciuna.
Credinţa noastră poate muta munţii şi poate face lucruri imposibile,posibile!Din păcate,multora ne lipseşte credinţa.Am lăsat-o să ne fie furată de ştirile rele şi de gurile rele.Tocmai acel lucru,care este mai mic decât un bob de muştar,l-am lăsat să ne fie răpit din inimă.Acum ne trezim fără credinţă şi ne îndoim de aproape totul.Râdem de credinţa altora şi suntem irascibili.Ne hrănim cu gunoaiele din mass-media şi înghiţim toate otrăvurile ce ni se pun în faţă.Luăm o înghiţitură şi ne trezim că mai vrem una.Începe să ne placă viaţa aceasta,fără niciun scop,fără ceva în care să credem.
Ştiai că cei mai trişti oameni de pe acest pământ sunt aceia care nu au ceva în care să creadă?Ei deabea aşteaptă să treacă odată ziua de azi şi să vină cea de mâine.Aşteaptă să moară.Sunt întunecaţi la faţă,iar singurul lucru care ajunge să-i înveselească este când aud că cineva a păţit ceva rău.Nu întorc înapoi zâmbetele firave ale copilaşilor.Defapt,deabea aşteaptă să crească copiii aceia şi să dea de necazuri,să dea de viaţa adevărată.Pentru ei,viaţa adevărată a devenit un mare nimic.
Aş vrea ca tu să nu fii ca ei.Să zâmbeşti tuturor oamenilor.Să admiri peisajele frumoase.Să crezi în visele tale.Să crezi,să speri,să visezi.Viaţa este frumoasă când ai un motiv pentru care să o trăieşti.Poate te întrebi:"Dar Milena,tu pentru ce trăieşti?".
Eu trăiesc pentru Isus.Credinţa mea este în Dumnezeu.Nu cred în coincidenţă şi nici în ghinion,însă cred că toate lucrurile lucrează înspre binele celor ce-L iubesc pe El.Ştiu că eu trăiesc deja pentru Ceruri.Nu prea mai îmi pasă de pământul acesta.Am renunţat la toate lucrurile care odată mi se păreau bune.Acum le consider nişte gunoaie.Nimic nu se compară cu credinţa mea în Dumnezeu.
Da,cred în Dumnezeu!Şi nu mi-e ruşine de asta!Ţie îţi este?