Mama fiilor lui Zebedei
Autor: Pavel Mariana Florica
Album: Femeile Bibliei
Categorie: Diverse
Mama fiilor lui Zebedei
Mat.18-22, 20 ;20-28, 27 ;56
La Domnu-Iisus veni odată
O mamă cu băieţii ei.
Aceştia îl aveau ca tată
Pe cunoscutul Zebedei,
Pescar bătrân şi om de treabă,
Cam arţăgos de felul lui,
Că pe băieţi, cetatea-ntreagă
-I numea “fiii tunetului”.
În Galileea locuiră
Pân’ l-au aflat pe-Învăţător.
În acea zi, nu pescuiră
Nimic. Lucrau cu tatăl lor
Să-şi dreagă mrejile stricate.
La mal se odihneau un pic.
Iacov era şi al său frate
Ioan, care era mai mic.
Iisus mergea pe ţărm ,agale
Şi i-a chemat pe amândoi.
Ei l-au urmat voioşi pe cale,
Pe calea sfântă-a vieţii noi.
Căci nu se mai îndepărtară
De-Învăţătorul minunat.
Atâtea taine noi aflară
Şi pretutindeni l-au urmat
Pe drumuri, prin cetăţi, şi sate
Pe unde El călătorea.
Au fost şi ei martori la toate
Minunile ce le făcea.
Şi mama lor îi însoţise
Să fie alături de ei
Pe-Învăţătorul îl slujise
Cu alte câteva femei.
Dar inima-i de mamă bună
Bătea pentru ai ei copii;
“De-ar fi tot timpul împreună
Cu-Învăţătorul, bine-ar fi!”
Dacă Iisus , Mesia este,
Va deveni un împărat!
Şi-acela care cârmuieşte
Va fi mereu înconjurat
De-înalţi slujbaşi, miniştri poate!
Atunci, un plan îşi întocmi:
Invăţătoru-I bun şi poate
Dorinţa ei a împlini!
Va merge deci la El să-I spună
La dreapta sa şi la stânga
Pe fiii ei cei doi să-i pună
Când va veni în slava Sa.
Veniră deci toţi trei la Dânsul
Şi după ce s-au închinat,
Aproape-o podidise plânsul
Cererea când şi-a prezentat.
Iisus le-a ascultat dorinţa
Şi nici măcar nu i-a mustrat!
Chiar le-a apreciat credinţa,
Apoi , însă, le-a explicat
Că vor fi suferinţe multe
Pe care le va suporta,
Iar cei ce vor de El s-asculte
Cu greu botez s-or boteza.
Şi chiar dacă vor bea paharul
Cu suferinţe încărcat,
De Tatăl doar atârnă harul
De-a fi cu Fiul înălţat.
Le spuse apoi cu răbdare
Că în împărăţia Sa,
Cel ce voieşte-a fi mai mare,
În umilinţă-ntâi va sta.
Iar cel ce-ntâiul vrea să fie,
Ori să devină-învăţător,
Acela trebuie să ştie
Că va fi robul tuturor.
Cum El, Domnul şi-Învăţătorul,
A fost trimis pentru-a sluji
De Tatăl Atotştiitorul.
Chiar viaţa şi-o va dărui!
Au înţeles nu numai fraţii
Care-au venit cu mama lor,
Ci inteles-au şi mulţi alţii
Care-au crezut asemeni lor
Că a fi credincios se cheamă
Nu doar să ai un trai frumos,
Ci creştinism real înseamnă
Să fii în totul ca Hristos;
La rău, tu să răspunzi cu bine,
Pe toţi vrăjmaşii să-i iubeşti
Şi să te dăruieşti pe tine,
Din dragoste să te jertfeşti.
Ramas-a scris în cartea sfântă
De râvna acestei femei
Ce mijloceşte, se frământă
Şi luptă pentru fiii ei.
Femei ca ea şi azi sunt multe,
Mame, ce fiii şi-i iubesc.
Dar oare, câte vor s-asculte
De-Învăţătorul cel ceresc?
De vrei să faci un mare bine
Copilului ce îl iubeşti,
Lângă Hristos cu tine-l ţine
Şi pentru el să mijloceşti
Ca să rămână în credinţă
Şi când va bea pahar amar.
Doar lângă Domnu-i biruinţă,
La El găseşti belşug de har.
Dă, Doamne, mamelor creştine
Copii ca ai lui Zebedei,
Care te vor urma pe Tine
Iar nouă, dă-ne râvna ei,
A mamei ce nu osteneşte
Ca să-l slujească pe Iisus
Iar pentru cei dragi mijloceşte
S-ajungă-n ţara cea de sus!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/87971/mama-fiilor-lui-zebedei