Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.
(Matei 26:41)

Dragă prietene, nu te expune niciodată pericolelor lumii fără să te fi rugat mai întâi. Există întotdeauna ispita de a-ţi scurta timpul de rugăciune. După o zi grea de muncă, când îngenunchezi noaptea ca să te rogi cu ochii obosiţi, nu folosi somnolenţa ta ca o scuză de a te culca devreme. Apoi, când se face dimineaţă şi vezi că ai dormit prea mult, rezistă ispitei de a sări peste momentul devoţional de dimineaţă sau de a-l parcurge în grabă.
Încă o dată, nu ţi-ai făcut timp „să veghezi şi să te rogi". Vigilenţa ta a fost sacrificată, şi cred cu tărie că vei avea o pagubă ireparabilă. Nu te-ai rugat, şi ca urmare vei avea de suferit.
Ispitele aşteaptă să te înfrunte, şi tu nu eşti pregătit să le ţii piept. În sufletul tău ai un sentiment de vinovăţie, şi se pare că te-ai distanţat de Dumnezeu. Desigur că nu este nici o coincidenţă faptul că nu reuşeşti să-ţi îndeplineşti responsabi­li­tăţile în acele zile când ai lăsat oboseala ta să interfereze cu viaţa ta de rugăciune.
Când cedezi în faţa lenei, momentele de rugăciune pierdute nu mai pot fi răscum­pă­rate niciodată. Putem învăţa din experienţă, dar vom pierde prospeţimea bogată şi puterea care ni s-ar fi dat în timpul acelor momente.
Frederick William Robertson
Domnul Isus, Fiul atotputernic al lui Dumnezeu, considera necesar să Se scoale în fiecare dimineaţă înaintea zorilor pentru a-Şi vărsa inima înaintea Tatălui Său în rugăciune. N-ar trebui noi să ne simţim şi mai obligaţi să ne rugăm Lui care ne dă orice „bun şi orice dar desăvârşit" (Iacov 1:17) şi care ne-a promis că ne va da orice avem nevoie?
Nu cunoaştem tot ce a câştigat Domnul Isus din timpul Său de rugăciune, dar ştim aceasta – o viaţă fără rugăciune este o viaţă fără putere. Poate fi o viaţă plină de multe activităţi şi multă vâlvă, dar foarte departe de Cel care Se ruga lui Dumnezeu zi şi noapte. selectat