“Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire…”- Iacov 1:19″



Vreau să tac
când năvălesc cuvintele…
şi să aştept
când Domnul nu răspunde,
când tace.



Vreau să tac
când durerea mă sugrumă
şi mă face să ţip
de disperarea nerostirii…
cuvintelor.



Vreau să tac
când inima plânge amar
de graba cuvintelor desprinse
din cupa tăcerilor…
rostite.



Vreau să tac
când paharul, prea plin
îmi dă imbold, Doamne,
să vorbesc
nerostirea….



Vreau să tac
şi să vorbesc în acelaşi timp.
Doamne, vrei să îmi arăţi drumul
spre camera tăcerii
cuvintelor?



18.02.2012