13 August

Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ.
(Eclesiastul 11:3)

Dacă credem mesajul acestui verset, atunci de ce ne înspăimântă norii care întunecă cerul nostru? Este adevărat că pentru o vreme norii negri ascund soarele, dar el nu s-a stins şi în curând va străluci din nou. Între timp norii aceia sunt plini cu ploaie, şi cu cât sunt mai negri, cu atât e mai probabil că vor aduce ploi îmbelşugate.
Cum am putea avea ploaie fără nori? Necazurile noastre ne-au adus întotdeauna binecuvântări, şi întotdeauna ne vor aduce, pentru că ele sunt carele negre ale harului luminos şi glorios al lui Dumnezeu. Nu după mult timp norii se vor goli, şi fiecare lăstar va fi mai fericit datorită ploilor. Dumnezeul nostru ne poate uda cu întristare, dar apoi El ne va înviora cu îndurarea Lui. Scrisorile de dragoste ale Domnului nostru vin la noi adesea în plicuri negre. Cărucioarele Lui pot hurui zgomotos pe cer, dar ele sunt pline de binefaceri. Şi nuiaua Lui face flori plăcute şi fructe hrănitoare. Deci să nu ne facem griji din pricina norilor. Ci mai degrabă să cântăm pentru că florile de mai ne sunt aduse prin norii şi ploile de aprilie.
O, Doamne, „norii sunt praful picioarelor [Tale]"! (Naum 1:3). Ajută-ne să ne amintim cât de aproape eşti Tu de noi în timpul zilelor întunecate şi înnorate! Dragostea Te priveşte şi se bucură. Credinţa vede norii golindu-se şi făcând dealurile din toate părţile să salte de bucurie. Charles H. Spurgeon

Ceea ce pare atât de întunecat vederii tale slabe
Poate fi o umbră, văzută bine
Ce face o strălucire să lumineze de două ori mai mult.

Fulgerul care a lovit copacul tău – ca să nu te mai
Adăpostească – lasă întinderea albastră a cerului
Să strălucească acolo unde n-a strălucit niciodată.

Strigătul smuls din durerea duhului tău
Poate să răsune pe o câmpie îndepărtată,
Şi să aducă pe un rătăcit din nou acasă.

Întinderea albastră a cerului este mult mai mare decât norii întunecoşi.