"Flegmaticul" îşi trage numele de la ceea ce credea Hippocrate a fi lichidul organic capabil să producă acel temperament calm, imperturbabil, comod, lent, echilibrat. Viaţa este pentru el o experienţă fericită, plăcută, în care evită pe cât posibil să se implice. Este aşa de calm şi de comod încât pare să nu se tulbure niciodată, indiferent despre ce este vorba. Are un punct de fierbere foarte ridicat şi rareori izbucneşte în mânie sau râs, ţinându-şi în frâu sentimentele. Are abilităţi deosebite. Apreciază artele frumoase şi lucrurile de calitate în viaţă. Nu duce lipsă de prieteni. Îi este uşor să-i asculte pe alţii, este obiectiv. Nu se repede în a da sfaturi, el acordă o consiliere atentă, demnă de luat în considerare. Te poţi baza pe el întru totul, pentru că este neprefăcut şi îşi îndeplineşte orice obligaţie. Este practic şi eficient. Nu e influenţat de sentimente în luarea deciziilor. Lucrează bine în condiţii de stres. Lucrările lui poartă întotdeauna amprenta ordinii, iar munca sa este eficientă. În ciuda faptului că e un perfecţionist are standarde deosebit de înalte de acurateţe şi precizie. Este un om cu obiceiuri ordonate.
Modificările de temperament cele mai puţin vizibile ca urmare a plinătăţii Duhului Sfânt vor fi ale flegmaticului. Aceasta pentru că el este calm, plăcut, liniştit, bucuros şi consecvent - în genere, calităţi pe care le aştepţi de la un creştin. De foarte multe ori, flegmatici nemântuiţi, se comportă mai creştin decât mulţi creştini! Ce face atunci Duhul într-o astfel de persoană? Prin Plinătatea Duhului, el va depăşi defecte ca: reticenţă, încăpăţânare, teamă, indiferenţă. Posedând capacitatea de a fi un bun conducător, Duhul Sfânt îi va da putere să atingă acest potenţial.
Inima sa fiind efectiv plină de dragoste faţă de alţii, el va fi determinat să iasă din cochilia sa auto-conservatoare şi să se dăruiască cu mult elan servirii Domnului. Odată cu creşterea iubirii sale pentru Isus, el va uita de sine şi va accepta, de dragul Domnului, lucruri pe care altădată le-ar fi respins. Având puterea Domnului la îndemână, el va deveni în curând un conducător voluntar, participant, în loc de spectator. Acest dar din partea Duhului Sfânt va elimina puterea tăioasă a umorului său, transformându-l într-o sursă de plăcere pentru semenii săi. Dumnezeu îl va folosi ca o influenţă liniştitoare, încurajatoare şi revigorantă asupra altora. Darul credinţei dăruit de Duhul Sfânt va rezolva una din problemele de-o viaţă: teama. Majoritatea flegmaticilor sunt neobişnuit de timizi şi temători. Frica este un factor inhibitor necruţător, dar pe măsură ce Duhul inspiră încredere şi credinţă, persoana începe să-şi piardă multe din inhibările sale fireşti sau adoptate .
Când vor vorbi, vor face o lucrare excelentă, având gânduri bine organizate. Vor avea mesaje liniştite, exemplificate, logice. Odată ce va fi umplut de Duhul Sfânt, va ajunge încet la conştientizarea faptului că "pot totul în Hristos, care mă întăreşte". Bunătatea şi smerenia Duhului lucrează împreună asupra acestui temperament, îndreptându-i gândurile spre alţii, nu spre sine. Altruismul va lua proporţii şi egoismul va fi înlocuit cu o generozitate crescândă.
O bună ilustare biblică a lucrării Duhului în viaţa unui flegmatic este Avraam cel plăcut şi bun din fire.