Credința este rădăcina vieții. Dacă nu am simțit această forță care ne asigură că Dumnezeu este alături de noi, că vom fi mereu triumfători, nu vom avea curaj să trăim.

    Credința în victorie este cea care dă putere atletului!

    Aducându-mi aminte de izvorul credinței mele, mă întorc cu gândul la perioada când eram copil și în fiecare seară, după cină, ne adunam să ne rugăm. Aveam o regulă pe care o respectam cu strictețe: cum vedeam că vreunul din copii e pe cale să adoarmă, imediat începeam pentru că era foarte important să luăm toți parte la rugăciune. În realitate, începeam rugăciunea cu toții, dar rând pe rând adormeam până rămâneau doar adulții care sfârșeau rugăciunea, luau copiii în brațe și îi duceau cu grijă în pat. Chiar și pe jumătate adormiți le ceream binecuvântarea părinților și ei ne răspundeau cu dragoste și afecțiune.

    Cât de bine era, cât de puternică ne-a devenit nu numai credința, ci și iubirea, respectul pentru părinți.

    Mulțumesc, Doamne, pentru credința simplă a părinților și a bunicilor!