Zi de zi mă lovesc de bariere,
De vorbe în vânt şi himere,
Mă scutur să scap din strânsoare,
Mă zbat şi implor îndurare,

În albii de râuri secate,
Văd urme de vieţi mutilate,
Ce-aşteaptă cu-ardoare să vină,
Din cer vindecarea divină,

Revărsarea de har e dorită,
De orice fiinţă spăşită,
Visez şi aştept Picul Sfânt,
Să ude aridul pământ,

Nu pot să mai leg în cuvinte,
Nici fapta, nici gândul din minte,
Primind revelaţii de sus,
Eu mă las modelat de Isus,

Duhul Sfânt mi-e tovarăş pe cale,
Mă înalţă pe braţele Sale,
Atunci când mi-e greu mă alină,
Îmi dă din puterea divină,

Nu mai vreau ca să ţin sub obroc,
Vestea Bună. Mântuit ca prin foc,
Va fi cel ce Cuvântul Îl ştie,
Dar aşteaptă mereu o simbrie,

Pentru fapte şi vorbe. Slujirea,
Împlineşte porunca, sfinţirea,
E-un proces de durată, lucrează,
Dumnezeu este viu, te veghează!

01/03/2012, Deva