Zboară timpul, zboară-ncet zburăm şi noi,
Zile trec în fugă, şiruind convoi,
Primăveri emană-n jur parfumul lor
Şi apoi reci toamne, scutură covor,
De frunziş pe-aleea ce umblam cândva,
Deja este iarnă în viaţa mea.

Ninge peste mine, ninge fulguit,
Pletele în vânturi deja mi-au albit,
În răceala nopţii, stau la geam tăcut,
Fost-am un luceafăr, azi sunt un căzut,
Dar îmbrăţişarea, caldă de zenit,
Îmi şopteşte dulce:”Eşti un mântuit!"

„Te-ai întors din drumu-ţi, te-ai întors spăşit,
Ai crezut în jertfa Celui răstignit,
Dumnezeu şi Omul întrupat, smerit,
A preluat păcatul, cu drag S-a jertfit,
Acel ce acceptă harul, prin credinţă,
În Isus Mesia, are biruinţă!”

De văd viitorul, de-l văd estompat,
Mă încred în Domnul care m-a salvat,
Nu-i nimic sub soare, ca El mai de preţ,
Am o viziune şi un ţel măreţ,
Anotimpuri calde, anotimpuri reci,
Veşnicia frate, unde ţi-o petreci?

Nici parfumul florii, nici un anotimp,
Nu-mi va smulge premiul şi al slavei nimb,
Chiar de este iarnă, vifor sau furtună,
Ştiu că-n Evanghelie am o veste bună,
Anii de credinţă trăiţi pe pământ,
Sunt o chezăşie pentru cerul sfânt!

Vino Doamne, vino-ndură-Te de mine,
Scoate-mă din valea plină de suspine,
Du-mă pe cărarea ce suie spre cer,
Să călcăm pe moarte şi pe efemer,
Recunosc că viaţa ce-o trăiesc acum,
Este doar o clipă, mâine, va fi scrum!

În sfinţenie Doamne, în sfinţenie vreau,
Să trăiesc Părinte, Ţie mă predau,
Tot ce-a fost în mine vreau să curăţeşti,
„Să-mplineşti cuvântul ca să propăşeşti!”
Parc-aud şi-acuma, Dumnezeu Preasfânt,
Facă-se-a Ta voie-n cer şi pe pământ!

02/03/12, Deva-Lucica Boltasu