cu ce scop Dumnezeu ingaduie ispita?
Autor: Dumitru Chitic
Album: fara album
Categorie: Consolidare spirituală
1 Corinteni 10:12-13
"Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă. Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngăduisă fiţi ispitiţipeste puterile voastre; ci împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda."
Înainte de a trece la subiectul de bază, aş vrea să menţionez cîteva formule în raport cu ispita.
Conceptul biblic despre ispită nu conţine doar ideea de seducţie, ci şi punerea la încercare a unui om. Ispita vine doar din partea lui Satan, dar cu permisiunea lui Dumnezeu.
Ispita in sine nu este păcat. Cristos a fost ispitit ca şi noi, dar a rămas fără păcat. Evrei 4:15
Ispita devine păcat numai atunci cînd omul cedează în faţa ei, acceptînd sugestia lui Satan.
Acum să trecem la textul din Epistola către Corinteni. Apostolul Pavel le aminteşte celor din Corint despre poporul Israel în speranţa că aceştea să nu repete greşelile stămoşeşti. Însă, dacă cineva refuză avertizarea prin învăţătura biblică, susţinînd că este tare, - poate sta în picioare, - atunci Dumnezeu îl testează îngăduind ispita sau încercarea.
Ne testează puterea
... şi Dumnezeu care este credincios nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre...
Observăm aici credincioşia lui Dumnezeu. Nu greşeşte, nu dormitează, El este unic. Dacă cedăm în faţa ispite nu înseamnă că Dumnezeu a permis o doză prea puternică de ispită, ci doar că nu am dorit să ne folosim puterea.
Matei 26:36-46
În Ghetsimani Isus îi îndeamnă pe ucenici să se roage, ca să nu cadă în ispită, însă ei renunţă la rugăciune şi acceptă somnul. Puterea asupra ispitei vine prin rugăciune, nu prin somn. Puţin mai tîrziu îl vedem pe Petru căzînd în ispită. Furios el scoate sabia şe taie urechea slujbaşului marelui preot.
De cîte ori în faţa ispitei scoatem şi noi „sabia”? crezînd că aceasta este strategia optimă în lupta cu Satan. Biruitori asupra ispitei suntem atunci cînd ne căpătăm puterea prin rugăciune.
Împreună cu ispita este pregătită şi biruinţa.
...ci împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea...
Noi suntem tentaţi să dorim biruinţa fără război spiritual, cerul – dar fără calea suferinţei. Însă Dumnezeu le pune împreună.
Poate vi s-a întîmplat vreodată, să căutaţi piese de schimb pentru automobilul dvs. defect. Însă la magazin aflaţi cu stupefacţie că piesa pe care o căutaţi este vîndută doar împreună cu alta. Amîndouă făcînd un întreg. Dvs. nu aveţi nevoie de amîndouă, dar fiindcă o doriţi pe prima, o luaţi şi pe a doua, fiindcă aşa sunt aduse de la uzină. Noi nu avem nevoie de ispită, ci de biruinţă, dar fiindcă biruinţa o putem căpăta doar atunci cînd trecem prin ispită – le primim pe amîndouă.
O altă latură din acest verset este calea prin care putem ieşi din ispită. Sunt oameni care se lasă bireiţi de ispită, scuzîndu-se apoi că au căutat o soluţie, dar nu au găsit-o. Oare să fie atît de necredincios Dumnezeu să nu le fi oferit şansa de biruinţă?
Geneza 39:7-12
În prima carte a Bibliei îl vedem pe Iosif iesind triumfător din ispită. Femeia lui Potifar l-a ispitit mai multe zile, dar el nu a cedat. A căutat insistent o cale spre a ieşi biruitor, în cele din urmă lăsîndu-şi haina şi fugind.
Pentru fiecare dintre noi Dumnezeu a pregătit o soluţie, noi, doar trebuie s-o căutăm.
3.Ne testează răbdarea.
...ca s-o puteţi răbda.
În epistola lui Iacov 1:12 ni se spune că, dacă vrem să primim cununa, trebuie să răbdăm ispita.
Mulţi dintre noi, trecînd prin ispită cîrtesc, fiind nemulţumiţi; în loc să le treacă cu speranţă şi răbdare.
Exod 17:1-7
Acest pasaj ne vorbeşte despre poporul Israel care părăsiseră Egiptul, urmînd drumul spre Canaan. După mai multe zile de mers prin pustie, poporul ajunge la Refidim, unde se aşteptau să găsească apă - însă apă n-au găsit. Atunci au început să cîrtească împotriva lui Moise, omiţăndu-L pe Dumnezeul care le-a îndulcit apele amare de la Mara. Poporul nu dă dovadă de răbdare în această situaţie. Călătoria lor spre Canaan trebuia să dureze 40 de zile, însă din cauza caracterului lor nerăbdător, Dumnezeu i-a ţinut 40 de ani pentru a le preda o lecţie destul de amară, şi numai după aceia au intrat în Canaan.
În Canaanul ceresc nu putem intra dacă nu am învăţat lecţia răbdării aici, jos.
În concluzie putem spune că ispita, încercările au drept scop maturizarea noastră. Să nu ne lăsăm amăgiţi de autocompătimire, fiindcă Dumnezeu a pregătit cerul pentru acei care au dat dovadă de putere în ispită, care au putut vedea o cale de ieşire din ea, şi care au manifestat răbdare.
Amin.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/studii/89262/cu-ce-scop-dumnezeu-ingaduie-ispita