" Pazeste-ma,Dumnezeule,caci in Tine ma incred. Eu zic Domnului: "Tu esti Domnul meu,Tu esti singura mea fericire." Sfintii,care sunt in tara,oamenii evlaviosi,sunt toata placerea mea. Idolii se inmultesc,oamenii alearga dupa dumnezei straini,dar eu n-aduc jertfele lor de sange,si nu pun numele lor pe buzele mele. Domnul este partea mea de mostenire si paharul meu,Tu imi indrepti sortul meu. O mostenire placuta mi-a cazut la sort,o frumoasa mosie mi-a fost data. Eu binecuvantez pe Domnul,care ma sfatuieste,caci pana si noaptea imi da indemnuri inima. Am necurmat pe Domnul inaintea ochilor mei: cand este El la dreapta mea,nu ma clatin. De aceea inima mi se bucura,sufletul mi se veseleste,si trupul mi se odihneste in liniste. Caci nu vei lasa sufletul meu in locuinta mortilor,nu vei ingadui ca prea iubitul Tau sa vada putrezirea. Imi vei arata cararea vietii; inaintea fetii Tale sunt bucurii nespuse,si desfatari vesnice in dreapta Ta."(Psalmul 16:1-11).
*
Pazeste-ma,Doamne,ca-n Tine ma incred.
Eu zic catre Domnul,aleasa-mi iubire,
Tu,Doamne,esti Stanca pe care eu sed,
Tu,Doamne esti singura mea fericire.
*
Toti sfintii din tara,poporul curat,
Sunt toata placerea ce-o am eu pe lume
Cand altii spre idoli si zei s-au plecat
Eu nu le-aduc jertfe si nu le pun nume.
*
Caci Domnul imi este intregul avut,
Si-a mea mostenire,El sortii mi-ndreapta,
Comoara placuta la sort mi-a cazut,
Si-o scumpa-avutie pe mine m-asteapta.
*
Eu laud pe Domnul,ce-n veci imi da sfat,
Chiar noaptea-mi da-n suflet povata curata.
In ochi,eu,pe Domnul il am necurmat,
Cand El mi-e dea dreapta nu cad niciodata.
*
De-aceea sunt vesel si-n veci bucuros,
In suflet mi-e cantec si-n trup linistirea,
Caci n-o sa-mi lasi duhul in noaptea de jos,
Si n-o sa ingadui sa vad putrezirea.
*
Tu,Doamne-arata-mi-vei a vietii carari,
Ca-n fata Ta sfanta e-n veci bucurie,
Nespuse,slavite si mari desfatari
La dreapta Ta fi-vor pe veci de vecie.(T.D.).
*
Adevarurile absolute nu pot fi patrunse acum de om,oricat de mare teolog ar fi. Haina materiei il impiedica.
Totusi,si acum,traim o parte din realitatile dumnezeiesti,pe masura ce ne deslipim de cele vazute,de simboluri,si,prin curatie si dragoste,ne odihnim in Dumnezeu.
"Ferice de cei cu inima curata,caci ei vor vedea pe Dumnezeu."(Mat.5:8). Dumnezeu are pregatite pentru noi,copiii Sai, multe surprize,insa cea mai mare dintre toate,este transformarea noastra in ceea ce este El. "Cand se va arata El,vom fi ca El..."(1 Ioan 3:2).
Si ap. Pavel scrie: "Acum, vedem ca intr-o oglinda,in chip intunecos; dar atunci,voi cunoaste deplin,asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin."(1 Cor.13:12). "Acum si Atunci", sunt cuvinte care arata doua stari de lucruri. Ca sa avem parte de un "atunci" fericit si luminos,trebuie sa traim un "acum" in ascultare de Dumnezeu si de Cuvantul Sau scris. Acum sunt copil al lui Dumnezeu,atunci voi fi ca El (1 Ioan 3:2). "El va schimba trupul starii noastre smerite,si-l va face asemenea trupului slave Sale."(Filip.3:21). Acum,cand suntem copii ai lui Dumnezeu,constatam ca "idolii se inmultesc,si ca oamenii alearga dupa dumnezei straini." David spune,: "Eu n-aduc jertfele lor de sange,si nu pun numele lor pe buzele pe mele" Ap.Ioan spune: "Copilasilor,paziti-va de idoli."(1 Ioan 5:21). Idol poate fi copilul meu,sotul sau sotia mea,un anumit grup de oameni,ocupatia mea,anumite lucruri ale mele,anumite placeri ale mele,eu insumi,etc.,etc. Daca eu nu ma pazesc de idoli,Dumnezeu nu ma pazeste.
Ceea ce pot face eu,si trebuie sa fac,nu va face Dumnezeu in locul meu.Dumnezeu imi da lumina,putere si vointa,dar eu trebuie sa actionez. Totusi,pentru biruinta deplina,trebuie sa sa facem ceea ce spune David in Psalmul 16: "Am necurmat pe Domnul inaintea ochilor mei: cand este El la dreapta mea,nu ma clatin." Desigur,in chip profetic,cu aproape o mie de ani inainte de venirea Domnului Isus in lume,este vorba de El. (vezi si versetele 9-10).
Viata Domnului Isus Hristos,ca om,a fost plina de lucrari minunate,de semne care au uimit pe martorii din acea vreme. Cine le-a facut pe toate acestea ? Dumnezeu Tatal.
Insusi Domnul Isus spunea:
Domnul Isus punea totul pe seama Tatalui. Viata Lui era umpluta cu Tatal si cu lucrarile Tatalui. A fi copil al lui Dumnezeu inseamna sa te predai in totul lui Dumnezeu,ca El sa faca in tine si cu tine tot ce vrea,sa fie liber sa lucreze prin tine tot ce doreste. Starea de fiu al lui Dumnezeu nu-ti este data pentru ceea ce poti face tu,ci pentru ceea ce face El din tine si prin tine. Atunci,esti cu adevarat liber de lume (de felul ei) - si de lumea religioasa.
Asa a fost Domnul Isus pe pamant si El este Pilda noastra in toate privintele. Frumos si minunat cuvant ne-a daruit Dumnezeu,in bunatatea Lui,si in ziua aceasta.
Spun si eu cu toata puterea fiintei mele,cuvintele pe care le-a pus David in Ps.18: "Te iubesc din inima,Doamne,taria mea."
Slavit sa fie Domnul !