Prin toate sufletul renaște

Ca roua blândă a dimineții lucind pe-un deal îndepărtat
E lacrima căzută-n rugă pe-un suflet rece, prea uscat...
Necazuri multe vin în viață și zbucium greu neîncetat,
Pentru-a te face mic în sine, să poți fi-n Domnul înălțat.
Ca să devii un rob mai vrednic, nevoie-i să fii prelucrat,
Să prindă sufletu-a-ți renaște, mai sfânt și mai curat.

Prin valea rece a umbrei morții te vezi ades' împresurat
De circumstanțe nedorite ce viața parcă ți-au sfărâmat...
Aceasta e proba credinței, să nu te lași descurajat...
Mesajul Evangheliei Sfinte, ți-a fost și-ți este încredințat
Să-L duci în valea umbrei morții, la cel robit, neajutorat...
Cum poți da curs la îndoială că-ai fi de Domnul ignorat?!

Când vânturi aspre, nemiloase prin viața ta se mai abat,
De rugi curate vrea Stăpânul să-ți fie sufletul udat...
În Mâna Sfântă Creatoare ai fost cândva cu drag săpat,
Pedeapsa grea în locul tău, chiar El pe cruce a purtat...
Și toate vin, de sus îngăduite, să fii prin ele modelat...
Prin toate sufletu-ți renaște, mai sfânt și bun și mai curat.


21/03/2012*Ioan Hapca
(Zaragoza)