"Să primim din mâna lui Dumnezeu doar binele, şi răul nu?"

   Dacă Dumnezeu domneşte în mod suveran peste lume, atunci răul din ea nu se află în afara planurilor Sale: "Sau se întâmplă o nenorocire într-o cetate, fără s-o fi făcut Domnul?" (Amos 3.6).

   Iată care a fost replica plină de reverenţă a lui Iov, slujitorul Domnului, atunci când a fost lovit "cu bubă rea": "Ce! primim de la Dumnezeu binele şi să nu primim şi răul?" (Iov 2.10). Iov a spus acest lucru în ciuda faptului că textul biblic ne spune foarte clar: "Şi Satan a plecat dinaintea DOMNULUI. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creştetul capului" (Iov 2.7). Oare greşeşte Iov atribuindu-I lui Dumnezeu ceva ce venea de la Satan? NU, deoarece imediat după cuvintele lui Iov, autorul ne spune: "În toate acestea, Iov n-a păcătuit cu buzele lui" (Iov 2.10).

   Satan poate cauza răul doar cu permisiunea lui Dumnezeu. De aceea Iov nu greşeşte atunci când priveşte răul ca venind, în ultimă instanţă, din mâna lui Dumnezeu. Ar fi nebiblic şi lipsit de reverenţă faţă de Dumnezeu să-i atribuim lui Satan (sau omului păcătos) puterea de a zădărnici planurile lui Dumnezeu.