Ierusalime, ah, Ierusalime!
Cum n-ai rămas un Templu Sfânt
Păstrând Cereasca Slavă în tine....
Deșarta slavă-a lumii te-a înfrânt!

Ce zarvă se aude acum în tine,
Ce behăieli, ce fel de zornăit?!
Ce se aude în loc de rugăciune
În curtea Templului neasemuit?!

Ce fac Levții tăi, pe unde sunt
De nu se-aud cântări de bucurie?!
Cu ce probleme oare se confrunt'
Și ce îi ține așa legați de glie?!

Templu-al Domnului Preasfânt
A trebuit să fii printre popoare,
Să-I vestești Slava pe pământ
Dar te-ai lipsit de binecuvântare!

Atunci Ierusalime, Templul tău
Și-a încheiat toată lucrarea…
Căci L-ai respins pe Dumnezeu
Crucificându-I binecuvântarea!

Oștiri îngrozitoare se aud vuind,
Venind să surpe zidurile tale…
Și Isus te caută încă, suspinând
Din cauza împotrivirii tale actuale!

La tine a venit și tu nu L-ai primit
Pe Cel venit din Slavă, pe Mesia
Nici lumii, tu nu L-ai mărturisit…
Ți s-a sfârșit de-acuma veselia….

Căci ți s-a încheiat aici lucrarea;
S-a încheiat serviciul tău divin,
Templului i-aproape dărâmarea,
Prăpădu-ți vine cu necaz și chin!

Un Templu-al Domnului urmând
A fi acum, din oameni construit,
Din oamenii cei simpli și de rând
Care pe Domnu în inimi L-au primit.

Aceștia vor purta acum prin lume
Mireasma slavei Domnului Preasfânt
Călcând neînfricați pe-ale Sale urme,
Mărturisindu-L plini de Duhul Sfânt.

Ei sunt Leviții Lui printre popoare
Cu Evanghelia în inimă și în gând,
La orișice făptură de sub soare,
Vor merge Evanghelia Lui vestind.

Și-acum, e vremea cercetării tale
Oricine-ai fi și ești pe-acest pământ,
E vremea să te-așezi sub aripile Sale
Să fii umplut și tu de Duhul Sfânt.

Să fii un templu în care locuiește
Chiar Slava Domnului din plin,
Să vadă lumea că Hristos trăiește
În tine și ești plin de harul Lui divin.

Să poți-astfel vesti printre popoare
Cereasca Lui Împărăție care vine,
Dragostea și jertfa Lui mântuitoare
Ce poate-aduce la viață, pe oricine!

Zaragoza 28/03/2012
de Ioan Hapca (Ionică)