Beţia duce la pieire!
Autor: Florența Sărmășan
Album: Să fim așa cum vrea Isus!
Categorie: Trezire si veghere
Beţia duce la pieire!
Îmi plăcea viaţa libertină
Motiv, mereu găseam să beau
Sau, o făceam chiar din rutină
Ai mei, acasă mă certau
Dar nu-mi păsa, mă simţeam tare
Vorbele lor, nu le-auzeam
Trăiam, în mare nepăsare
Doar la distracţii mă gândeam
Un pic de timp dacă aveam
Ce-aş fi putut să-l folosesc,
Cu gândul la beţii eram
Nu mai puteam ca să muncesc.
Mai rar, la muncă mă duceam
Eram robit de băutură
Porneam acol, dar rătăceam
Şi nu-i mai porunceam la gură
Prieteni în cale întâlneam
Destrăbălaţi şi ei, ca mine
Şi laolaltă ne adunam
Eram flămânzi, n-aveam nici păine,
Dar, imposibilul făceam
Ban lângă ban, să se adune,
Şi apoi, cu toţii ne distram
Pe masă nu aveam ce pune,
Credeam că fără băutură
Nici n-aş putea să mai trăiesc
Viaţa-mi părea aşa de dură
Un rost, nu puteam să-mi găsesc
La nimic, faţă nu făceam,
Gândul, aiurea îmi zbura
Şi nici putere nu aveam
Beţia, mai mult mă robea
Eram aşa cum nu-mi doream
Eram sătul de viaţa mea,
Pe mine însumi, mă uram
Căci viciul, rău mă stăpânea.
Viaţa-n etape, mi-o trăiam
Ori eram vesel şi ameţit,
În zori când din somn mă trezeam
Iar aveam gând de chefuit
Ori, eram trist, îngândurat
Eram scârbit de viaţa mea,
Simţeam că tot trebuie schimbat
Dar, singur n-o puteam făcea.
Şi toti de mine se fereau
Nu mai aveam deloc valoare
Râdeau, mă desconsiderau,
Ei, nu ştiau ce mult, mă doare
Doar Domnul, asta a-nţeles
Şi nu a râs, nicicând de mine
El, din mocirlă m-a cules
Si a dorit să-mi facă bine
În calea mea s-a arătat
Şi m-a făcut să înţeleg
Cu gingăşie m-a luat
Mi-a spus, ce cale să aleg
Să merg pe calea Lui cea dreaptă
Şi El, mereu va fi cu mine
Nimica n-o să ne despartă
Cu-a Lui putere, mă va ţine
El singur nu a râs de mine
Cu multă milă m-a privit,
M-a ridicat şi mă simt bine
Sunt omul cel mai fericit!
Știu, lupta încă este grea
Dar cu Isus, voi birui,
Vreau să conducă viaţa mea
De El, nu mă voi despărţi
Din cei care m-au cunoscut
Chiar, prea puţini s-au bucurat
Pentru că bine, nu mi-au vrut
Trecând prin asta, am aflat
Doar bunul meu Hristos Isus
Cu mine a plâns de fericire
Am înţeles tot ce mi-a spus
Şi am simțit a Lui iubire
Şi din Cuvânt am înţeles
Beţia, este o poticnire
Beţivul nu va fii ales
N-are parte de mântuire
Isus, beţia, o urăşte
Nici un beţiv nu va intra
Iar mântuirea n-o primeşte
La Cer cu Domnul, nu va sta
Păcat de moarte, e beţia
De-o faci pe asta, le faci toate
Nu vei vedea Împărăţia
Căci Domnul tău le vede toate.
Amin
Câmpia Turzii, 12 martie 2012
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/91182/betia-duce-la-pieire