Pe urmele Tale Doamne!


Eu nici un merit n-am mărite Tată
Ca să devin copilul Tău iubit
N-am merite deloc şi niciodată
N-am înțeles de ce Tu m-ai dorit?

Şi m-ai ales din marea Ta mulţime
Pe mine, mic, meschin şi neînsemnat
Din mii de oameni, m-ai ales pe mine
Şi cu puterea Ta m-ai transformat

Şi totul ai făcut ca să înţeleg
Ca eul meu, departe să îl las
Ca roade bune în viaţă să culeg
Să Te urmez mereu, la orice pas

Să mă dezbrac de sine pentru Tine
Să fac tot ce nicicând eu n-am făcut
Să cred că pot la altul să-i fac bine
Să cred în lucruri, care n-am crezut

Să cred că numai Tu contezi în lume
Să mă smeresc, mai mult să mă micesc
Şi pentru Tine să fac fapte bune
De acum eu pentru asta să trăiesc

Iar planurile ce de mult le aveam
Toate în altceva s-au transformat
Mărirea ce adesea mi-o doream
A dispărut de mult, s-a micşorat

Am înţeles că trebuie să fiu mic
Ca-n ochii Tăi să pot mereu să cresc
Să pot să tac şi să nu spun nimic
Când cei din jur cu vorbe mă rănesc

Să mă cobor la cel mai neînsemnat
Frate ce-l am, şi care e-n necaz
Să fac așa cum Tu m-ai învăţat
La toate să veghez şi să fiu treaz

O clipa să nu las stindardul jos
Şi untedelemnul, candela să-mi umple
Să fiu umil, ca Tine bun Hristos
Şi paşii mei, pe-a Tale căi să umble.

Amin

Câmpia Turzii, 25 aprilie 2012