Dacă Dumnezeu din ceruri
Milă de Adam n-avea
Şi n-ar fi făcut femeia
Doamne, ce pustiu era!

Toată viaţa să fii singur,
Numai tu cu eul tău....
Fără dragostea ce-o lasă
Prin femeie, Dumnezeu!

Cine ţi-ar fi spus atunci
Vorbe dulci, de mângâiere
Când în viaţă, uneori,
Te simţi slab, fără putere.

Cine ţi-ar fi fost alături
Când durerea te loveşte
Şi te-ar fi ţinut de mână
Spunându-ţi că te iubeşte!

Iar în nopţile târzii
Când dai slavă Lui Isus
Femeia e lângă tine
Şi asta îţi e deajuns!

Ea te face fericit,
Te susţine când ţi-e greu,
Ea îţi dăruieşte pruncii
Ce-s trimişi de Dumnezeu.

Mângâiaţi-o cu o floare,
Dăruiţi-i un surâs....
Nici nu ştiţi de câte ori
Pentru voi, în rugă-a plâns!

Fraţilor! Iubiţi femeia!
Căci Dumnezeu a lăsat
Pe acest pământ să fie
Darul cel mai minunat!

Vulcan-21-05-2012
Mary