NE PRIGONESC...

Ne prigonesc destul de greu
Acei fără credință vie
Ei pun obstacole-n traseu
Și nu mai cred în armonie.

Cu gând mascat ne prigonesc
C-am spus, deschis, cuvinte clare
Cum de nu știu că se mânjesc
Cu tot ce-i mai urât sub soare?

Dac-ar putea ne-ar da la lei
Să fim zdrobiți de gheare dure
Căci ei au niște dumnmezei
Ce nu lansează gânduri pure.

Cu suflul lor persecutant
Se duc să răspândească groază
Dar vor ajunge în neant
De nu primesc divina Rază.

Ne-ar pironi pe-un lemn murdar
Dac-ar compune ei decretul
Ne-ar arunca într-un hotar
Da-ntâi ne-ar controla bugetul.

Că n-am voit să ne unim
Cu zelul lor lipsit de milă
Au spus deschis: ”Vă urmărim
C-a voastră slujbă nu-i utilă.”

Dar ne rugăm și pentru ei
Să aibă parte de Lumină
Ca să citească în ”Evrei”
Să poată la Hristos să vină.

George Cornici/18 Iunie, 2012