Imi amintesc cum eu gandeam aseara ,
Timpul trece ..
Noaptea scade , ziua creste
M`am plictisit de atata graba
Peste tot numai stres zaresc .. !!

In cantul ei asa gingas ,
Pe ale sale note simple ,,
Ma afundam intr`un fagas ,
Ganduri rele si agile
Ma trezeau si imi aminteau
Ca in lume oamenii nu se mai iubeau
Se grabeau , uitau si apoi mureau .

Vioara daduse drumul la melancolie ,
Mintea se dusese fara sa mai vina ..
Simteam in mine cum ma departez
Din aceasta lume ignoranta ,
Aroganta , profitoare si ..
Batjocoritoare .

Cine in aceasta lume oare
Mai sta si se mai gandeste ..
Ca Dumnezeu si prin muzica graieste ?
Sau cine sta cu nerabdare
Sa vada cum creste o floare ?
Cine mai asculta sunetul unei viori ?
De ar fi atata Doamne ,
Niste ganduri puerile
Pentru lume ce sa insemne ?

Vioara canta , plange , rade ..
Ce sublima , fara grija e lumea ,
Unii au uitat ..
Altii ..
Altii cu ideea s`au acomodat ,
Ceilalti , ei bine .. ceilalti continua sa sufere ,
Intr`o lume facuta pulbere .

Obosise vioara .. incheiase cantul sau ..
Cu sunete ce melancolic tipau ,
Si , do , fa , sol , si
Si gandul pe pamant sosi .. !!