Nu deschide-a ta ureche
La toate vorbele lumii
Că-amăgiri fără pereche
Te vor târî în sfera urii…
N-asculta de firea veche
Și nici de tatăl minciunii!

Nu da vina pe oricine
Pentru-a tale slăbiciuni.
Răstignește-te pe tine
Și renunță la minciuni...
În curând Domnul revine,
Să fii vrednic de cununi!

Stăpânește-ți a ta limbă
N-o lăsa în voia firii…
Firea veche nu se schimbă
Nici în urma răstignirii…
Însă omul nou se plimbă
Doar pe culmile iubirii!

Caută mai întâi de toate
Împărăția cea cerească
Și în deplină libertate,
Hristos în tine să trăiască
Căci e Singurul ce poate
Sufletul să-ți mântuiască!

Nu deschide-a ta ureche
La șoapte lumești, haine
Și-amăgiri fără pereche
Ce în suflet vor să se-anine
Că-s așa precum o streche,
De veninul morții-s pline!

Zaragoza 20/06/2012
de Ioan Hapca (Ionică)