N-am meritat atâta îndurare
Şi Har Divin ce zilnic Tu-l reverşi
Când Tu ne porţi pe-aripi de bunătate,
De pace sfântă, milă şi dreptate
Şi zi de zi vedem cât ne iubeşti.

N-am meritat noi Jertfa Ta sublimă
Prin care astăzi suntem izbăviţi
Te-ai mistuit pe crucea din Golgota
Şi-n Har e mântuită lumea toată
La Tatăl Sfânt să fim din nou primiţi.

N-am meritat iertarea-n dar vreodată
Cu care zilnic ne-nconjori, Isus
Noi Ţi-am greşit, iubind amar păcatul
Dar Golgota ne este Avocatul
Iar Pârâtorul e din nou răpus.

N-am meritat lumina şi căldura
Şi raza şi surâsul de izvor
Şi-apusul lin şi ziua însorită,
Albastrul cer şi bolta aurită
Şi ploaia care cade pe ogor.

N-am meritat. Nu noi, ci Haru-Ţi mare
Ne poartă-n grija Sa neîncetat
Legată e a noastră viaţă, prin credinţă
De Cel ce-i Veşnic Sfânt, şi-n umilinţă
Îi mulţumim că El ... a meritat.

Amin