Când obosit de munca zilei,
Mă-ntorc ca luntrea către ţărm,
Fii ultimul meu gând, Isuse,
În orice seară când adorm.
*
Fii primul gând şi-n zorii zilei,
Fii şi-ajutoru-n care sper,
Căci după noapte, iar începe,
O nouă zi cu-al ei mister.
*
Iar ultima speranţă-mi fie,
La sânul Tău să pot să vin,
Aceasta Doamne-mi este ruga,
Pe drumul presărat cu spini.
*
Tu, Cel ce-n scurta-mi pribegie,
Povara greului mi-ai dus,
Vreau ultimul meu dor să fie
Să Te-ntâlnesc acolo sus.
*
Şi-n veşnicia ce-o să vină,
Un nou refren voi intona,
Atunci, numai atunci deplină,
Va fi pe veci, cântarea mea

(25.06.2012)