Noul Legământ

Legea izbăvea în parte
Și multe vieți fără de vină
Din animalele curate
Erau jertfite să țină
Sufletele mai curate,
Dar omul, zilnic se întină.

Viața-n Vechiul Legământ
Era în jertfe repetate
Iar poporu-era sfințit
Doar pentru a sta în curte
Nu și în Locul preasfânt.

Deplină răscumpărare
Prin Lege, n-avea putință.
Ea, dădea o neprihănire
Care ținea la distanță
De-a Domnului strălucire,
De putere și de viață.

Dar a venit Domnul Isus,
Soarele Neprihănirii;
Pe Sine jertfă S-a pus
Pentru vina omenirii
O jertfă mult „mai presus”,
Cu harul desăvârșirii.

Și această jertfă sfântă
Poate să ne curățească
Căci este desăvârșită
Și vrednică să înnoiască
Ființa de păcat strivită

Și să dea o nouă viață
Celo care o primesc
În inimă, prin credință
Și a-L urma se hotărăsc
Pe Isus cu întreaga ființă.

Azi, în Noul Legământ,
Poporul răscumpărat
Prin Hristos, rămâne sfânt
Și poate trăi curat
Prin viața Mielului Preasfânt.

Și nespus e de frumos
Că Legământul încheiat
Prin Domnul Isus Hristos
Din temelii a înlăturat
Pe cel Vechi, și-armonios,
Cu Dumnezeu ne-a împăcat.

În moartea Domnului Isus
Două lucruri se întâlnesc,
Unul este sfânt, de sus
Iar celălalt e omenesc:
Tot ce moarte ne-a adus
Cu tot ce-I Dumnezeiesc.

Adică: A noastră răutate
Cu tot păcatul omului,
Și a Domnului dreptate,
Se întâlnesc în moartea Lui
Care le împacă pe toate.

Să ne-aducă mântuirea
Domnul Isus a gustat
Și a sorbit amărăciunea
Întregului nostru păcat
Împlinind tot ce cerea
Justiția Tatălui Preaînalt.

E, prin sângele-I vărsat
În locul nostru pe cruce,
Pe deplin a curățat
Tot ce putea să ne spurce
Și-n Locul preasfânt a intrat

Deschizând orice perdea
Pentru-aceia ce-L primesc
Și vor viața să-I predea,
Iar aceștia împărățesc
Cu Hristos de-a pururea.

28/06/2012*Ioan Hapca
(Zaragoza)