Încet se lasă seara, steluţe se aprind,
Tăcerea împresoară o lume agitată,
Ici-colo, o lumină veghează-n întuneric,
Se-nalţă o rugăciune către Cerescul Tată!

În liniştea deplină doar vântul mai adie
Purtând cu el în noapte o şoaptă, un suspin,
Acolo, undeva, un suflet se mai roagă
Şi-aduce mulţumire Părintelui Divin!

E pace şi-ntuneric...şi Dumnezeu veghează...
Doar un copil mai plânge căutând neliniştit
La sânul unei mame, izvorul ce dă viaţă
Şi-n dulcea legănare adoarme fericit!

Ce har nepreţuit să ai o noapte lină,
Şi somnul liniştit, şi vise ce dau viaţă,
Când vii în rugăciune, umil, să-I mulţumeşti
Să ştii că te aşteaptă o nouă dimineaţă!

Vulcan-13-07-2012
Mary