N-am pe nimeni...

N-am pe nimeni ’n-astă lume
Doamne spre-a-mi încredinţa
Nici durerile, nici bucuriile
Pe care, le poate da viaţa,
Doar Ţie, Ţi le pot spune
Când mă plec în rugăciune!

N-am pe nimeni ’n-astă lume
Cui să mă destăinuiesc,
Când poveri multe m-apasă
Şi sufletul mi-l zdrobesc,
Doamne, doar Ţie-n audienţă
Ţi le spun, şi cer clemenţă!

N-am pe nimeni ’n-astă lume
Să-şi ia timp ca să m-asculte
Când valuri izbesc în mine
Prin cercări grele şi multe,
Ce-asupra-mi se năpustesc
Şi din greu mă copleşesc!

N-am pe nimeni 'n-astă lume
Să-mi asculte plângerile,
Şi-n dragostea-i răbdătoare
Să-mi vadă şi-nfrângerile,
Numai Tu, o Domnul meu,
Mă priveşti, în ceasul greu!

Flavius Laurian Duverna
01 august 2012