Noi declansãm prin mari strãfunduri cuvântul nostru cel mai greu
Cuvântul pentru totdeauna: Tãria noastrã-i DUMNEZEU!
Suntem convinsi,convinsi de veacuri ´convinsi´-aduce mult prinos
Si spunem astãzi tuturora:nãdejdea noastrã e Cristos!
Avem dovezi,avem credintã,dorim ceva ca Mardoheu,
Avem o melodie sfântã,avem ceva din Dumnezeu.
Cutremurati-vã acuma,treziti-vã din vechiul somn
Cãci din mãrirea Slavei Sale,El este astãzi în Sion!
Noi îi simtim prezenta aicea si prin versuri si-n cuvânt
Cãci are-n noi fãgãduinta cã e prezent prin Duhul Sfânt.
Cândva, prezenta Celui Vesnic,Cel etern din vesnicii
S-a prezentat pe-un vârf de munte,miscându-l chiar din temelii;
Si dintr-un nor gigant de slavã vorbea cu Moise prin viu-grai
În timp ce vuietul furtunii misca tot Muntele Sinai.
Asa S-a prezentat Cel Vesnic cândva poporului iudeu,
Dar si atunci cârtea poporuº,chiar de-L vedeau pe Dumnezeu
Asa cârteau-cârtesc si astãzi multi muritori acum,mereu
Câti oameni plini de rãutate sustin cã nu e Dumnezeu!
Dar vine ziua cea vestita când tot ce-i scris se va-mplini
Azi cine-i sfânt sã se sfinteasca - cã Cel ce vine va veni!
E vremea sã te întorci la Domnuº ,sã te smeresti,sã gemi,sã plângi,
E vremea cercetarii tale,e vremea azi sã te convingi.
El Este medicul cel Mare si Poate tot ce tu nu poti
Si E deplina cunostintã si Este totul în noi toti.
El poarta norii grei cu apa si mãrilor Le-a pus hotar
Când vrea El miscã tot pãmântul si tot când vrea îti dã si har.
Deci prieten drag vino la Domnul,acum pânº nu se-nchide harul
Primeste-L si tu azi,acuma- precum primitu-l-a tâlharul.
Acum e har,dar iatã vestea de cei ce-s pusi ca sã vegheze
Se-aud strajerii,vin semnale pe înãltimi de metereze.
Se-aud cuvinte ce rãsunã plecarea harului de jos
Se-aud cântãri care te cheamã: O!vino la Isus Hristos!
Multi plutesc în lumea-aceasta ca un fulg pierdut in sferã
Biciuind sfânta credintã ca si când ar fi himerã.
Câti privesc cu arogantã,se acuzã pocainta
Si hulesc Divinãtatea,Vesnicia si credinta!
Dar nu ne slãbesc puterea,în zadar ei tot hulesc
Cãci cu cât ei ne acuzã,ei mai mult ne otelesc.
Noi gustat-am ce e viata si noi stim ce-i pe pãmânt;
Vrem ceva mai bun,mai nobil,vrem ceva etern si sfânt!
Cãci aici in lumea noastrã când luãm si noi avânt
Când ti-e mai frumoasã viata,te trezesti lângã mormânt;
Te trezesti lãsând pe toate,câte-aduni si câte-ti faci
Si cu ochii plini de lacrimi te-ai desprins de toti cei dragi.
Atunci unde-ti este slava? Unde-ti este viitorul?
Unde dacã-n viata-aceasta tu-L respingi pe Salvatoruº?
Nu uita cã ai nãdejde prin salvarea pusã-n fatã
Ca în ziua vesniciei sã ai pururea viatã.
Noi pentru acea viatã ne zbatem si ne trudim,
Chiar de-am fi jertfiti pe ruguri,dar noi vrem s-o mostenim!
Cu Isus Eternul Slavei,cu Isus din Vesnicii
Chiar de-om trece toti prin moarte,dar în suflet sã fim vii!
Fie viata cât de durã,care duce spre-acest Rai
Cu Isus putea-vom totul,cã Isus e Vesnic Rai !
Frati,surori,pãrtasi ai crucii si la bine si la rãu
Nu uitati: Tãria noastra este numai DUMNEZEU!
În curând marea surprizã are loc pe-acest pãmânt;
Nu fiti plini de pofta firii ci fiti plini de Duhul Sfânt!
Fiti fecioare întelepte,ridicând candela sus,
Gata pentru-ntâmpinarea Mirelui iubit Isus !