Dacă inima ți-ai pus
Să-L urmezi pe Domnu Isus
Și te-ai așezat sub cruce,
Crucea-i scara ce te duce
Până-n slava Lui, de sus.

Cereasca binecuvântare
Doar cel ce poartă crucea-o are.
Mai mare slavă-ți poate-aduce
Doar o mai mare și grea cruce.
Fără cruce, n-ai valoare...

Slava sfântă o vor avea
Doar cei ce-au purtat crucea
Prin mijlocul suferinței
Și văile-adânci ale umilinței...
Căci vor fi `nălțați de-a pururea.

Suferinți, necaz, ocară...
Însăși crucea-i temporară,
Însă slava-i veșnică!
Și lumea nu-i vrednică
De-așa slavă și comoară!

Crucea nu-i doar suferință
Ci-o deplină biruință
Asupra morții și vieții,
Lângă Domnu-Eternității,
În nespusa-I frumuseță.

Nu scurta din cruce, frate,
Poartă-ți-o cu demnitate!
Cu cât e mai grea și mare
Îți crește slava viitoare
Și poziția-n Eternitate.

Zaragoza/03/08/2012
de Ioan Hapca (Ionică)