A mai rămas puţin din clipă
Şi tot ce sunt pe-acest pământ,
Zile se duc, ani se-'nfiripă,
Curând voi fi ca frunza-'n vânt.

M-oi coborî încet, în vale,
Să odihnesc sub un umbrar,
Dar duhul meu, plutind agale,
Se va desprinde de hotar.

Purtat pe aripi de credinţă,
Se va-'nălţa, mai sus, mai sus,
Căci Duhul Sfânt dă biruinţă,
Prin Harul Domnului Isus.

Duh de-mplinire şi iertare,
Un jar în inimă şi gând,
O mângâiere-'n înserare,
Răcoarea zorilor arzând.

Un foc ce curăţă întruna
Şi lămureşte ne-'ncetat,
E zborul către cer, cununa,
Ce o primeşte cel iertat.

A mai rămas puţin din clipă,
Curând voi fi ca frunza-'n vânt,
Zile se duc, ani se-'nfiripă,
Voi fi un bulgăr de pământ.

Dar îmi doresc nespus Stăpâne,
Când voi pleca în veşnicii,
Să las în urmă multe grâne,
Un rod bogat, căci Doamne, ştii,

Că bobul care moare-'n tină,
De-i binecuvântat rodeşte,
Hrănit de sfânta Ta Lumină,
Glia şi locul îl sfinţeşte.

Sfinţeşte Doamne-a mea trăire,
Cu tot ce-i bun, tot ce-i curat,
Să mă primeşti în nemurire,
Atunci când voi fi înălţat.

La sânul Tău mă voi ascunde,
Să îmi trăiesc eternitatea,
Îţi mulţumesc o, Doamne Sfinte,
Că-i adevăr, ce spune Cartea!

Deva, 23/08/2012- Lucica Boltasu