Scrisoare din cer

Fiule, am îndrăznit şi azi
Să-ţi scriu aşa, cum ştiu mai bine.
Să-ţi spun că zi şi noapte neîncetat
Eu Mă gândesc la tine.

Am tot trimis din cer scrisori
Prin îngeri ce în vise îţi vorbiră.
Prin prooroci şi slujitori ai Mei
Ce mulţi ca tine, auziră.

Aş vrea din nou să-Ţi amintesc
Şi să-ţi răpesc o clipă, inima Mea cere,
Iară scrisoarea Mea, te-ndemn apoi,
Să o citeşti în taină, în tăcere.

Aştept mereu să îmi răspunzi
Şi curs să dai scrisorii Mele.
Dar poate eşti prea ocupat,
Să te gândeşti la ele...

Demult, am hotarât ca tu să vii,
În lume a te naşte fără vină.
Dar ai crescut, şi ai uitat că plâng
Şi-acasă Eu te aştept pe tine.

În rindurile Mele ce ţi le scriu
Doresc să îţi arăt ce mult Îmi pasă.
Că nu te vreau hoinar să fii
Şi te aştept cu drag, acasă.

Tu ştii, odată am decis
Să iau hotărârea finală.
La moarte să trimit pe Fiul Meu
Ca pentru lumea-ntreagă, El să moară.


Cunoşti ce greu mi-a fost să smulg
Pe Fiul Meu să-L văd cum duce,
O cruce de hazard, îngenuncheat
Şi apoi să moară sus pe cruce ?

Tu crezi că Eu nu auzeam
Când El striga la mine: "Elii..."
În chinuri, ce nu pot să-ţi spun,
Nici să te sperii, Eu prin ele.

Mi-aduc aminte şi azi bine
Cum rătăcit ai fost de a Mea turmă.
De negăsit erai prin stânci şi lanuri,
Dar am trimis salvarea cea din urmă.

Tu crezi că Lui nu I-a păsat
De cele nouăzeci şi nouă ?
Da, I-a păsat, dar a ales să vină,
Şi să te caute prin praf şi rouă.

Îţi dai tu seama, fiul Meu
Ce dragoste am pentru tine,
Ca să renunş la turma mea
Şi să te-aduc înapoi la Mine ?

Eu zilnic îţi scriu neobosit
Scrisori, ca să te întorci acasă.
Că vreau cu Fiul meu cel Sfint să fii,
Un oaspete de cinste la a Mea masă.

Odată, nu demult Mi S-a cerut,
Vrăjmaşul să te cearnă înt-ro sită.
Dar cum să las pe cel ce îl iubesc
Să poarte jug, precum o vită ?

Un jug prea greu ca să îl porţi
Şi o povară fără de ieşire.
Dar am trimis pe Fiul Meu cel blând
Din gheara morţii să te scoată şi pe tine.

Azi, fiul Meu, îţi scriu din nou - doresc
Răspuns ca să primesc scrisorii Mele.
Dar rugămintea Mea e neschimbată,
Să te opreşti, să te gândeşti la ele.

Am multe, multe să îţi scriu
Şi numai lucruri minunate
Aş vrea cu tine să le-mpart
Doar dacă vrei, de ele să ai parte.

Scrisoarea Mea ce-i fără timbru
Expediată către tine Eu o voiesc.
Necunoscut de-ţi este Autorul,
Mă iscălesc cu drag:
,,Sunt Tatăl tău ceresc''


Viorel Balcan 22 februarie 2012