Citind Scriptura de mic, Timotei a avut o viaţă binecuvântată datorită influenţei scrierilor sfinte.

Bunica i-a fost alături.

Oare noi ca părinţi, bunici, ne gândim vreodată la responsabilitatea ce o avem faţă de copii verificând cărţile citite sau necitite chiar...?

Într-un spital, o tânără de 22 de ani era pe moarte. La patul ei stătea mama. Când fiica îşi reveni pentru câteva clipe spuse cu glasul stins:

- Mamă, ştii ce m-a distrus?

Mama nu dădu răspuns gândindu-se la viaţa stricată a fiicei ei.

- Mamă,...ceea ce m-a stricat... a fost acel roman...pe care tu mi l-ai dat să-l citesc la 16 ani... îţi aminteşti?

Apoi numi titlul romanului.

Da, din nefericire, aşa a fost: acel roman pe care mama l-a considerat inofensiv şi l-a oferit fiicei spre citire, a fost asemeni unei călăuze nepotrivite.

Ce lovitură de pumnal  pentru inima ei de mamă! Ce mult condamna acum nepăsarea ei de neiertat!

Ea era cauza morţii fiicei ei şi a pierzării veşnice!

Ce citesc copiii noştri?

Din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire.  2 Timotei 3.15