E asa de târziu ca-mi pare c-aud fosnetul zorilor la margini de noapte si glasurile celor câtiva colindatori zgribuliti, cu mâinile vârâte adânc în buzunarele calde, care-au trecut atunci si pe la noi, fredonând colindul: : "Umil în ieslea rece Doamne te-ai nascut, si nimeni nu te-a asteptat!"
Era un miez de iarna cumplit, si-un ger nemilos sfarma zapada asternuta peste fata lumii, de parca toata cruzimea iernii ar fi trebuit risipita atunci . Cer de sticla, stele reci, miros crud de rasina, urme de cerb încremenite în zapada: vis alb înfiripat intr-o vale de umbre si neguri! Si glasul colindatorilor se auzea din ce in ce mai stins. M-am întrebat atunci pentru prima data de ce oare uneori e asa de cruda lumea? Nu stiam atunci ca iarna sufletului e mai nemiloasa ca iarna de afara. Si neagra!
E iarna din nou, si totul doarme sub geana noptii, doar lemnul uscat care l-am aruncat mai înainte-n soba înca zugraveste pe pereti fantasme de basm, stârnindu-mi în suflet amintiri, cu nopti cernite, cu turturi de gheata pe la geamurile înalbite de frig si cu povestea mamei : poveste cu staul, cu îngeri si cu un prunc nascut pentru mine. Mirosea si-atunci a cetini si vocea mamei era asa de calda.. !
Îmi doream sa fiu si eu acolo, lânga iesle, sa-l iau în brate pe micutul neprimit de lume, si sa-l duc în casuta noastra unde era asa de bine si de cald. Stiam ca mamica mea s-ar fi bucurat nespus, si l-am fi îngrijit împreuna cu-atâta gingasie. Poate l-ar fi culcat cu mine-n pat si i-ar fi povestit si lui povesti frumoase. Eram sigur ca am fi devenit prieteni buni si mi-ar fi spus si el despre îngeri, despre stele si despre un Tata nespus de bun.. L-as fi întrebat de ce a venit în lumea noastra. M-am gândit chiar sa-i spun ca poate a gresit. Mi-e îmi placeau îngerii si era mai frumos sa stea cu ei decât sa se nasca-n lumea mea, cu frig si plânset de copil neprihanit. Totusi, am aflat ca se nascuse pentru mine.. Sa-mi alunge iarna din suflet."
Azi, mi-as dori sa aud din nou pasii mamei rasunând moale pe podeaua învechita de vreme si soapta ei sa-mi mângâie sufletul , ca atunci demult, la început de viata. Sa ma întrebe de ce nu dorm. Nu i-as raspunde. As ruga-o doar sa se aseze pe marginea patului, sa-mi mai spuna o data povestea aceea minunata: povestea ei si povestea mea.
Aseara le-am spus-o si micutilor mei. M-au întrebat daca e adevarata. Am lacrimat doar. Nu m-au întrebat de ce plâng, dar m-au strâns toti trei în bratele lor micute si m-au sarutat. Am uitat sa le mai dau raspunsul. Si nici ei nu m-au mai întrebat. De fapt nici maicuta mea nu mi-a spus vreodata daca povestea era adevarata. Am stiut tot timpul ca este.
Ah, dulce leagan a copilariei mele! Mi-e dor sa fiu copil. As alege din nou visul, sa-mi alunge iarna din suflet!
Pe undeva înca mai pastrez copilaria-n mine. Uneori as dori din nou, sa fiu printre pastori, în câmpia Betleemului, sa vad îngerii si sa-mbratisez pruncul. Nu i-as mai spune ca a gresit venind în lume. As plânge doar de fericire ca s-a nascut pentru mine. Nu mai traiesc nici nopti cernite, nici nu mai sunt turturi de gheata pe la geamul meu. Mi-e cald în suflet si atâta pace si liniste de parca Dumnezeu s-a coborât sa se-odihneasca în adâncurile mele. Fereastra mi-e deschisa larg înspre ceruri.
A început din nou sa ninga. E asa de liniste de parc-aud fulgii mari cazând senini peste lume spre a-i mai ascunde din vinovatie. Si focul s-a stins în vatra, nu mai sunt nici umbre pe pereti, doar amintirile-mi mai trimit în suflet vapai.
Îmi pare c-aud din nou glasurile celor câtiva colindatori zgribuliti, cu mâinile vârâte adânc în buzunarele calde, care-au trecut asta seara si pe la noi, îngânând colindul: "Mos Craciun cu plete dalbe." - Domnule, ce s-au mai schimbat vremurile!
..Si totusi visul meu va ramâne acelasi si atunci când voi adormi pentru ultima oara, chiar daca maicuta mea poate nu va mai fi sa-mi mai spuna înca o data povestea noastra: cu staulul, cu îngeri si cu un prunc nascut din dragoste pentru mine. Poveste de iarna.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Puteti asculta acest eseu, in format audio aici: http://audio.resursecrestine.ro/emisiuni/53827/poveste-de-iarna-ady-mura
stofa de predicator in acest om
slava Domnului ca inca mai sunt oameni care gandesc
Dumnezeu sa va dea Sarbatori minunate impreuna cu Pruncul, intotdeauna! Sa va binecuvinteze familia si copilasii, dragalasii :)
Inca se mai intalnesc pe pamant oameni adevarati. Foarte frumos Dumnezeu sa va binecuvanteze.Amin.
Foarte frumos. Ar fi bine daca l-ai pune pe youtube in format audio sa-l putem trimite si prietenilor nostri. Sarbatori fericite cu Domnul Isus!
Foarte frumos ! Domnul sa te binecuvinteze pe tine si pe cei dragi ai tai ...