Veniți la ape, veniți la ape!
Autor: Laura Daniela Marinau  |  Album: Rezonanțe creștine  |  Tematica: Sub flamurile crestinismului
Resursa adaugata de loredanam in 06/03/2013
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 7 voturi
Referințe
Veniți la ape, veniți la ape!

Veniți la ape, veniți la ape!

Când crezi că ai trecut de jumătatea vieții, ești ca o fântână cu două cumpene: pe un braț e trecutul -copilăria și tinerețea, de cealaltă parte: maturitatea și bătrânețea-viitorul, cu visuri, viziuni, dar incert. De aceea, nu e de mirare că înclini mai bucuros spre prima parte, sigură, de unde ai amintiri calde și vii. O anumită imagine din copilărie mi-a rămas bine întipărită în suflet: sfințirea unei fântâni.

Bunicii din partea mamei, care se mulțumeau,-fiind simpli săteni-, cu apelativele familiare de mamaie și tataie, foraseră o fântână, lângă casă, în curtea lor. Se investise multă muncă în această lucrare și cheltuiseră bani numeroși (pentru posibilitățile lor modeste), unii împrumutați.

Fântâna, cu puțul turnat din beton și cu ghizduri de ciment, era doar o treime în curtea lor, restul era spre stradă, gardul delimitând împărțirea. Spre uliță era și un jgheab mare, pentru vite. Deci, era accesibilă și gratuită pentru orice însetat, vecin sau trecător, om sau necuvântător. Singura dovadă că era opera bunicilor erau numele lor, inscripționate pe ghizdurile fântânii lângă anul 1976.

La „târnosirea” fântânii-consacrarea se făcea printr-un ritual de sfințire, de curățire, nu se tăia panglica-un rol important îl jucam două fetițe: verișoara mea, (doar cu șase luni mai mică), și cu mine, care aveam nouă ani. Până în ziua dăruirii publice a fântânii, cărasem apă timp de o săptămână în casa bunicilor, salutând și primind răspunsuri conform obiceiurilor strămoșești.

În ziua oferirii fântânii către mica obște sătească, eram îmbrăcate în rochițe de vară noi, dăruite de mamaia, și mergeam cu un mesaj minunat către toți vecinii: „Veniți la apă, veniți la apă!”. Apoi, după ce beau toți apă, cu bucurie lăudând-o pentru prospețime, erau invitați la o masă de dragoste.(fiind ortodocși, mă tem că se numea sărindar, adică o pomană făcută pentru sufletele lor din timpul vieții, dar era într-adevăr în Numele Domnului).

Mă întreb, oare pe câți îi mai chemăm astăzi la ape? Pe vecini, prieteni, rude, colegi, îi chemăm la Izvorul Apelor vii, la Cristos? Din inimile noastre curg râuri de apă vie, cum zice Scriptura?

Îmi amintesc cum, în primii ani după botez, fiind medic rezident, împărțeam la toți colegii: Biblii, cărticica „Mai mult decât un simplu tâmplar” de J.McDowell și reviste creștine. Entuziasmul acela tineresc mi-a scăzut simțitor din cauza opoziției, indiferenței și necredinței din jur.

Vă cer o favoare, tuturor fraților ce mă onorați citind aceste rânduri: rugați-vă și pentru mine să fiu din nou în dragostea și în râvna dintâi!. Aș vrea să-L mărturisesc pe Domnul, și să-i invit pe toți la El ca în primii ani, ca în versurile frumoasei cântări, ce-mi amintește de chemarea nevinovată din copilărie:

„Veniți la ape, veniți la ape!/ Voi, care-n arșiță trăiți/Destinul vostru e să vă scape,/

Fântâna este, pe-aici, pe-aproape/Veniți la ape, veniți, veniți!”

Nu -ti pierde nadejdea!Pregateste-te sa strigi din nou, ''veniti la ape !''Dar si sa traiesti din apele limpezi ale cerului si atunci, vei tisnii de iubirea Lui si strigatul tau, va fi ;''Glasul Lui.
Adăugat în 06/03/2013 de sanda_tulics
eu cred că deja ești acolo unde dorești să fii. Nu oricine cere ,,rugați-vă şi pentru mine...'' Dacă nu ai fi dost în acea dragostea nu ar fi existat nici acest articol. Cântă ceea ce ai scris şi împpărtăşeşte si trăirea ta de-atunci şi vei vedea cum se regenerează totul.
Fii binecuvântată şi mulţumesc pentru rugăciuni. Au fost ascultate de Cel ce ascultă şi răspunde.
Adăugat în 09/03/2013 de 1954adina.9mai
Ador datinile vechi(pe care nu le cunosc mai deloc fiindcă n-am prea avut posibilitate: literatură, de exemplu) de aceea am citit cu sete chiar descrierea aceasta frumoasă. Am şi o slăbiciune la cuvinte ortodoxe(uneori încerc chiar a le folosi în versuri) nefiind ortodox în viaţă, măcar că bunicul meu a fost dascăl(omorât în 47). De neliniştea D-voastră pentru răcirea entuziasmului eu o să vă spun următoarele, ştiind că prin adunările de azi sfatul meu nu va fi privit cu ochi buni:
Entuziasmul este febra raţiunii. Dacă aţi şti D-voastră ce era cu mine când Dumnezeu mi-a dat Credinţă!!! Şi astăzi, după 18 ani privesc cu bucuriel la acel Victor, copil la 40 de ani, dar pentru nimic în lume nu mi-aş schimba starea de azi pe acea. Eram un prunc, iar pruncii fac aproape toate lucrurile de capul lor. Mulţimi de "pocăiţi" încearcă a trăi întrun entuziasm artificial : citire excesivă, cântări, molifte de tot felul , posturi în dreapta şi în stânga şi multe, multe altele. Ei bine un lucru aceşti domni uită: să se înveţe să îndeplinească voia lui Isus, fiindcă ei ŞTIU mai bine ce îi trebuieşte lui Dumnezeu. Învăţaţi-vă să aşteptaţi Cuvântul, adică să creşteţi, iar artificial nimeni nu creşte. De aceea azi TOATE adunările evanghelice sunt falimentare din rău în mai rău. Ce fel de Dumnezeu le conduce? Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Adăugat în 09/03/2013 de bragagiu
Multumesc pentru toate sfaturile! Domnul sa va binecuvanteze! Totusi, in primii ani dupa intoarcerea la Domnul, nu a fost un entuziasm fortat, caci nu am fost genul de persoana care sa ma mint singura! A fost o ravna izvorata din dragostea dintai si eu vreau sa ma intorc la acea dragoste si la faptele ei.
Adăugat în 12/03/2013 de loredanam
Aleluia ! Domnul este viu si lucreaza si astazi ! Slavit sai fie Numele Lui Cel Sfint ! Duhul Sfint Este Acela care lucreaza in oameni , si le da dorinta si dragostea din prima oara ! Si cind chiar Domnul te indeamna la aceasta stare Minunata, nu te poate opri nimeni, si nu te vei opri cautind aceasta stare a Domnului, pina nu o vei Regasi iarasi ! Slavit sa Fie Domnul !Amin !
Adăugat în 03/06/2013 de Eugenia84
Statistici
  • Vizualizări: 2936
  • Export PDF: 4
  • Comentarii: 5
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut 1
  • loredanam  Are album

    Conținut 1 0
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit