baruch hu = binecuvântat fie El

Şi m-am apropiat de HaShem în grabă, baruch hu, căci descoperisem în mintea mea, aşezat la o înălţime considerabilă un izvor din care curgea o apă nespus de amară. Iar revărsarea acestui izvor a format un râu din care nu puteam să beau căci erau apele lui mai amare ca apa din Mara, iar râul acesta îşi avea cursul prin inima mea.

Aruncată la pământ în faţa Lui, L-am rugat în felul următor: te rog astupă Tu izvorul acesta din care curg ape sălbatice şi străine, rele la gust şi care nu fac niciun bine, ba dimpotrivă, când trec pe lângă izvor, ori mă plimb de-a lungul râului simt că mă cuprinde o întristare nespusă, de parcă mi-ar sfâşia cineva inima în piept, ca şi cum mi-ar măcina măruntaiele fără încetare şi măcar că nu mai beau apa izvorului, şi nu mă cobor la râu, doar prinvindu-l mi se umple gura de amărăciune.

L-am mai rugat să facă în aşa fel încât să nu se vadă în locul izvorului că ar fi fost acolo vreun izvor, ca nu cumva, după un timp să văd locul şi nemaiştiind, căci Domnul ia orice durere şi amintirea ei, să mă întreb ce o fi fost acolo şi întrebându-mă, râul să izvorască din nou şi cum fusese pus stăvilar atâta timp, să se fi adunat o aşa mare de apă încât să inunde inima mea, să acopere celelalte râuri bune şi nimic neatins de apa aceea amară să nu se mai găsească în inima mea.

Apoi, i-am mai spus: te rog de asemeni să seci râul, şi niciun alt râu să nu îşi reverse apa în cursul acestuia pe unde curgea apă amară, ca nu cumva, văzând locul, să îmi amintesc şi să mă umplu din nou de amărăciune. Acoperă-i cursul de-a lungul şi de-a latul şi sădeşte o vie, ori pomi din rodul pe care l-ai vreai Tu.

***

De multe ori, din pricina alegerilor noastre ajuge să ne umplem de amărăciune, să nu mai avem parte de odihnă şi linişte şi în încercările noastre de a ne relaxa, de a ne descreţii mintile alegem să ne refugiem în programe de divertisment de tot soiul, şi după categoriile lor. Căutăm şi căutăm şi ne chinuim astfel fiindcă toate lucrurile înconjurătoare par să ne îndepărteze de HaShem.

În urmă cu câteva zile am aflat ceva ce m-a mâhnit profund, am luptat cu mine însămi căci ştiam că nu este un lucru care ar trebui să mă preocupe ori căruia să acord atenţie şi prin mila lui HaShem, am făcut ceva ce sincer, nu ştiu să fi făcut vreodată până acum. M-am opus emoţiilor mele, şi am căutat să lupt în rugăciune. Obişnuiam să mă las ghidată de sentimente, şi astfel, am eşuat de cele mai multe ori. Tatăl meu mi-a dat un sfat cu ceva timp în urmă ''Orice crez al tău, trece-l prin filtrul raţiunii. Îl iubeşti pe HaShem, enumeră pentru tine însăţi motivele pentru care crezi, pentru care lupţi ca nu atunci când emoţia părtăşiei a trecut şi valurile lovesc să nu poţi să stai în picioare.''. Aflându-mă aparent într-un impas şi simţindu-mă fără putere am deschis un caiet şi am scris o listă de motive reale, şi palpabile cum era însuşi caietul şi obosită m-am trântit în pat şi HaShem m-a ghidat în rugăciune, baruch hu. Îi spun fără încetare tatei ''Nimic nu mai este la fel.'' fiindcă am descoperit atât de multe, noi şi minunate lucruri în HaShem, baruch hu!  

Un singur lucru aduce pacea, Dumnezeu. De câte ori ai râs cu poftă dintr-un nimic, ai râs şi ai glumit, şi după câteva minute, după ce toată lumea s-a liniştit realizezi cât de gol şi lipsit de sens este totul.
Biblia nu trebuie citită doar cinci minute, doar zece minute, jumătate de oră. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie mereu în inimile noastre, pe buzele noastre şi în mintea noastră. Eu mărturisesc că am găsit pace şi un somn liniştit, cum nu ţin minte să fi avut parte vreodată, şi nu doar timp de o noapte. Baruch HaShem.