Este o poezie care-mi este foarte dragă! E scrisă înainte de a mă preda Domnului, în perioada mea de căutări. A existat în viaţa mea cu adevărat o perioadă de căutare a Domnului şi aceasta a fost imediat după Revoluţie, căci în chiar timpul evenimentelor eu am înţeles că Dumnezeu va ocupa cu certitudine un alt loc în viaţa multora, locul care-l merita, locul care i se cuvenea şi oricum nu va mai fi ascuns, nu va mai avea rolul unui subiect tabu. Chiar am o poezie scrisă imediat cu titlul - Dumnezeul meu, acum te pot striga -, pentru că chiar nu-L puteam striga, chema, decât în mare taină. Când fratele meu a fost cununat,(ortodox) nunii săi tremurau serios pentru slujbele lor de profesori. Dacă Revoluţia a câştigat cu adevărat ceva (şi de fapt contrar aparenţelor, totuşi multe a câştigat) a cştigat pentru noi toţi libertatea de a relaţiona făţiş cu Bunul Dumnezeu, slăvit fie Numele Acestuia în veci.