Am alergat, alerg prin viață, cu mâini întinse către cer,
Dar sunt lovit de-atâtea valuri, de vijelii, de ploi și ger,
Că nu știu de-oi găsi ieșire, un sprijin care să-mi dea forță
Și ard încet și ard într-una, cum arde flacăra în torță.
Cui aș putea să-mi plâng durerea și traiul plin de-amărăciune?
Cine să-mi știe suferința și... ce-ar putea lumea, a-mi spune?
De m-aș văita, mi-aș zice păsul, câți oare s-ar opri să-mi dea,
Un gând de bine, liniștire, un strop din bucuria sa?
Dar ce e oare fericirea, în lumea asta mărginită?
Gândesc că este prea departe de existența mea finită,
Nimic aici, nimic în oameni, nu-mi poate da o libertate,
În care să găsesc splendoarea și-a Duhului Sfânt, plinătate.
De ce m-agăț de vorbe false, de mâini întinse-ntr-o clipită,
Ce-și pierd intenția și căldura, cu-a lor desprindere grăbită?
Timpul aleargă spre-nainte și ce-i trecut, trecut rămâne!
M-agăț de cer cu disperare, să uit de oful ce-i în mine,
Căci am primit o revelație, ce-mi dă putere-n slăbiciune,
Tot ce-i aici în astă viață, este și-nalt, e și genune,
Dacă privesc în jos pe cale, nu voi vedea decât țărâna,
Dar de-mi ridic ochii spre ceruri, văd cât de amplă e lumina,
Și-atunci îmi zic, mergând 'nainte, cu dorul sfântului popas:
N-am să mă las nicicând de Domnul! De Tine, Doamne, nu mă las!
Căci Tu ce spui, pe veci rămâne și nu mă uiți în înserare,
Ai fost și ai rămas același, Tu-mi ești deplina desfătare.
N-am să mai caut în om ieșirea, când știu că toți își au genunea,
Ce-abia și-o poartă fiecare. În Tine e înțelepciunea!
De-aceea, Domnul meu din slavă, Îți mulțumesc cât voi trăi,
Prin har îmi dai călăuzire, Te chem, Te-aștept, eu știu că vi.
Și-acele zile de splendoare, de har, de pace și lumină,
Vor șterge amintirea clipei, în care-am fost un pumn de tină,
Nu va mai fi plânset și țipăt, nu vor mai fi lacrimi, durere,
Slăvit să fii Tată din ceruri, căci prin Duh Sfânt, mi-ai dat putere!
03/03/13, Barcelona
nat pe care l-ai primit de la El.Fericită alegere, să ai nădejdea în Domnul, oamenii chiar dacă ar vrea, nu ne pot ajuta, fiecare își are „genunea” lui.Dumnezeu să fie cu tine, cu noi toți și Duhul Sfânt să ne umple de putere și de bucurie.Să nu uităm să ne rugăm unii pentru alții și Dumnezeu se va îndura.E minunat când bucuria sfântă întrece orice durere.Dumnezeu să fie slăvit, El să-ți
fie sprijin întotdeauna, sora Luci dragă.
pin' vei ajunge-n ..vesnicii.
Fii binecuvântată.
Amin!
Domnul sa te binecuvinteze!