"Când privesc cerul Tău, ce ne dăruie ploaie,
Sufletul meu se umple de mulțumire,
Ca o îmbrățișare nemeritată,
Din partea iubitei ce mă iartă pentru a mia oară!"Frumoasa comparatie!

Cind privesc cerul, ma gindesc la toate promisiunile Tale, la piinea ce o cresti pentru noi cu apa lui, si soarele, ''marele portar'' al casei mele din viitor.Cind privesc cerul..ma bucur caci Tu, ai avut incredere sa ma trimiti pe pamint , sa duc iubirea Ta ,fiecarora cu care ma intilnesc ,sa le spun despre dragostea noastra si sa-i chem la Tine, unde ,ai pregatit un loc si pentru ei. Cind privesc cerul, ma gindesc la lacrimile Tale de bucurie ploaia binefacatoare ce tine verde piinea noastra, a tuturor de pe pamint.]Cind privesc cerul ,primesc lauda, cintarea de bucurie si fiecare litera ce vorbeste despre Tine... Cind il privesc ,uit caci ar mai exista si ...intuneric,uit.Cind privesc cerul, stiu caci el este promisiunea Luminii daruita mie ,in fiecare zi .Cind privesc cerul, ma uit si ma minunez de stelele lui, florile noptii ,felinare -licurici in care-si doarm somnul zorii zileice-i gata sa se arate.Cind privesc cerul ...caut Curcubeul inimii mele la alta dimensiune.