Când ai privit copii murind,
Poți merge la război,
Nimic din ce-ai vedea, luptând
Nu te mai doare-apoi!
Fetițele încremenesc,
Cu ochii mari, deschiși:
Niște păpuși ce privesc
Albastre, în abis...
Băieții renunță, muți,
La luptă, cu un suspin,
Par îngeri căzuți
Pe pământ, în leșin...
I-am privit cu durere,
Ca medic, ca mamă,
Lăcrimând în tăcere,
Trăind dram din dramă. .
M-am rugat, mi-am dorit
Să-i trezesc, ca Isus:
„Fetițo!”-aș fi poruncit:
„Scoală-te, Domnu-a spus!”
Știu, Tatăl i-a primit
În cerești bucurii,
Și n-am înnebunit,
Privind cum mor copii.
Aștept, cu nădejdi vii,
Mileniul ce vine:
Nu vor mai fi copii
Cu zile puține!
Zilele-acelor copii
Vor fi ca ale cedrilor,
Vulturește-om întineri,
De-a lungul mileniilor!
Copila înțărcată
Va vârî mâna-n borta,
Unde-o sta, fermecată
De iubire, chiar cobra. .
Lup cu oaie, -n voie bună,
Vor paște, lâng-un izvor,
Puii s-or juca-mpreună,
Având un copil-păstor!
Vaca va sta cu ursoaica,
Puii lor poznași, la fel,
Leul, paie va mânca
Păstor fiind Emanuel!
Nici plâns, nici o vătămare,
N-or fi pe muntele sfânt,
Căci va da vindecare
Domnul Isus, prin Cuvânt!
Această făgăduință
E revelația Duhului:
Pământul plin de știința
Prezenței Domnului:
Ca largul mării, ce știe
Vântul care-l seceră!
Ca adâncul de-ocean, ce simte
Apele ce-l acoperă!
Am revenit pentru că mă tem că am fost greșit înțeleasă! Am asistat, în calitate de medic curant, în gărzi, la 8 decese de copii sub un an (3 băieți, 4 fetițe, un hermafrodit), dar de-a lungul a 17 ani de responsabilitate deplină; la Balș, în 8 luni, nu am văzut nici un copil murind, în Leagănul de copii a fost un caz în 2 ani. Celelalte 7 triste ocazii le-am trăit în 14 ani de Spital de Urgență. Trebuie să vă explic că mortalitatea, în Clinica de Pediatrie, a fost în această perioadă între 36-13 decese pe an, numărul de internări fiind de 3000-2500 anual(atât nr. de internări, cât și mortalitatea au scăzut prin scăderea tristă a natalității). Deci, slavă Domnului, nu am văzut eu cei mai mulți copii murind, ba chiar m-am numărat printre medicii ce au scris cele mai puține certificate de deces! Dar, pentru mine au fost destule, unele foarte traumatizante... Nu am avut procese, nici măcar vorbe aspre de la părinții acestor copii, Domnul a fost în control! Vă mulțumesc!
Dumnezeu să vă dea putere și înțelepciune deplină în munca pe care o prestați, pentru că mulți copilași au nevoie de doctori buni.
Până atunci, să așteptăm în pocăință zilnică, promosiunea din versurile minunate de mai sus.
Domnul să vă binecvuvănteze în toate !
Domnul este la lucru,.Rimele de azi ne aduc in fata o alta parte a vietii; Saracia, moartea, Ele fac parte din viata , deci trebuie sa le tratam ca si subiecte actuale, fara sa le ocolim. Autorii versurilor cu teme ca acestea ,[nu in cazul de fata] nu sunt totdeauna -subiectul temei dar lui i s- a dat sa scrie despre tema respectiva. Te-a facut puternica Domnul,fi binecuvintata!(comentariu adaugat de sora Sanda Tulics la prima versiune a poeziei pe care am sters-o inlocuind-o cu cea de fata).
Va cer iertare ca am sters acest comentariu si va multumesc pentru el, sora Sanda! Va multumesc , dragi frati, pentru comentariile dvs!