Lacrimi de copii
Autor: Alexandrina Tulics  |  Album: Fărâme de lumină  |  Tematica: Copii
Resursa adaugata de sanda_tulics in 23/06/2013
Câţi copii se culcă-n lacrimi,
Ce-s pe post de rugăciune?
Câte mame înnoptează
Nestrigându-şi pui pe nume?
Câte lacrimi se-ntâlnesc
prin scrisori şi telefoane?
Ce nu pot să-mbrăţişeze,
Puiul mamii care doarme
´n lacrimi triste şi fierbinţi?
În oftat şi suferinţă,
Ce ţin locul... de părinţi?
Cîte planuri fac părinţii
când îşi părăsesc copiii?
Că se-ntorc plini de arginţi,
Răsfăţându-şi din plin puii?
Ei nu ştiu?
Sau au uitat, căci şi ei au fost copii?
Lângă ei au stat părinţii
Până-n vremile târzii?
Va veni-n curând o vreme
cănd veţi plânge cu amar,
-Dragi părinţi!
Nu aurul şi argintul
vă vor trece puii voştri
Peste-al suferinţei prag!
Când vă veţi întoarce acasă,
Veţi simţi amărăciunea,
Casa sufletelor, goală,
Ce-a adus-o-nşelăciunea!
Şi răceala în iubire,
Veţi simti căci aţi pierdut,
Din copii, a lor iubire
Dulcele, din al lor fruct!
****
Câte suflete oftează,
'n lacrimi grele-n rugăciune,
Adormind pe mâini străine,
Cu gândul la mame bune!



... un OFTAT... (Rugăminte pentru mama - de Maria Luca) Remarcă: Nu cunosc subiecţii poeziei sorei Maria Luca, comentariul de jos nu i se adresează EXPRES! El însoţeşte versurile de mai jos ca un epilog la ceea ce se întîmplă acum - şi după 1989 în România. Plecarea părinţilor la muncă în alte ţări, este "un fenomen" (descris de studiul social al României) efectele fiind sărăcia, neajunsul, "libertatea" (părinţilor şi închisoarea copiilor-din punct de vedere-spiritual!] de fapt, este o lucrare satanică, aruncată în mijlocul familiei, distrugînd-o, aceasta fiind cea mai sigură ţintă a iadului. Dureri de neînchipuit şi dezastre sufleteşti, pierderi de vieţi sfinte (înainte de plecare) şi mutilarea sufletelor copiilor (cît şi a unora din părinţi, din punct de vedere sufletesc)... UN DEZASTRU bine întocmit de satan care... schimbă poarta de acasă cu una de fier, ferestrele prin care intră aceeaşi lumină cu unele tip "termopan"... bicicletele cu o maşină cel puţin "second-hand"... acestea toate fac la un loc... cît fericirea şi lacrimile copiilor ce plîng şi cresc DISTRUŞI sufleteşte de dorul părinţilor... plătiţi în euro sau dolari. Drama nu se termină aici; Odată ajunşi mari, îşi cara dureros handicapul sufletesc ca un cancer de care nu pot scăpa, purtînd cu ei deformarea sufletului chinuit de dor, nemaiputînd iubi şi simţi iubirea primită, chiar de la cei ce nu le-au pricinuit durere! Ei vor fi suferinzi într-o societate distrusă, distrusă pentru familie, cer. De acea a instituit Dumnezeu celula socială... FAMILIA! Căci acolo, a investit iubire, cît încape! Mama-copii, copii-părinţi şi copii-copii! Ca să nu fie divizată! Prin distrugerea ei se pierde puterea, încrederea între părinţi - copii. Acolo unde părinţii şi-au abandonat copiii (chiar din motive "pozitive") nu vor mai avea teren de evanghelizare în inima copiilor. Este banul "ochiul-dracului"? Da, este! Căutaţi răspunsurile multor, enorm de mulor probleme interfamiliale , spirituale,şi sociale în acest text şi trimiterea lui. România este o ţintă a acestui atac drăcesc. Numai Dumnezeu mai poate aduce copiii către părinţi şi cînd sunt mici... părinţii către copii... şi ... înţelepciunea ce se vrea CERUTĂ! Atunci vor intra pe "Porţile României şi a bisericii din ea, prinşii de război pe ambele părţi" şi se vor auzi din nou cîntări de laudă şi... dregerea altarelor!
lacrimi de copii, lacrimi de părinți....O durere ...una mai mare ca alta. Domnul să/și întindă mâna peste toți.
Fii binecuvântată.
Adăugat în 23/06/2013 de 1954adina.9mai
Doamne....atat de adevarat, de trist, de infricosator...am vazut un reportaj despre niste copiii, paca patru frati erau...Mama a plecat de ani buni in strainatate, copiii au ramas cu tatal care intre timp a murit. Respectiva (nu pot spune in dreptul ei altceva) a uitat definitiv de ei, a facut alt copil pe meleaguri straine, nu a trimis nici un ban copiilor care, ii "creste" o bunica batrana si foarte bolbava si de asemenea saraca...Am plans...vedem cum satana si mirajul banului distruge o legatura care, se stie e cea mai profunda, mama- copil. Ai mila Doamne! Trist...Adevarul e ca sunt variate cauze care au facut sa aibe loc acest exod sl romanilor dar, efectele pe termen scurt si lung sunt devadtatoare, traumatizante...Fii binecuvantata!
Adăugat în 23/06/2013 de lboltasu
EMOŢIONANTE VERSURI!!!
multe binecuvântări....
Adăugat în 23/06/2013 de maria23luca
Este atat de adevarat ce ai scris sora Sanda, copii care sunt aceasta situatie se bucura de tot, de bnii de cadouri dar sunt nefericiti, le lipseste dragostea de care au nevoie zi e zi, caldura pe care numai parintii le-o pot da. Multe binecuvantari.
Adăugat în 23/06/2013 de florenta.sarmasan
... dureros de trist... sfîşietor... adevăruri de netăgăduit, mulţumim sora Sanda, fiţi binecuvîntată pentru semnalul de alarmă încă odată tras cu atîta vehemenţă prin aceste versuri.
Adăugat în 23/06/2013 de floridinmaracineni
Gîndindu-mă la cele scrise, aş veni cu o completare: din fericire pentru familiile creştine şi spre slava Domnului, desigur, în general, pocăiţii nu-şi abandonează copiii ei fac tot posibilul să-şi reîntregească familia; fie pleacă toţi odată, fie după un timp tatăl cheamă mama şi copilaşii sau copiii îşi cheamă alături părinţii; cred că sunt foarte rare cazurile în rîndurile pocăiţilor cînd versurile de mai sus se pot regăsi; în familia mea primul plecat în afară a fost băiatul credincios care la o lună şi-a chemat alături fratele mai mic, după un an au luat în îngrijirea lor pe tatăl necredincios supus diverselor patimi (acum total eliberat, slavă Domnului!) iar în curînd le voi fi şi eu alături, reîntregindu-se astfel familia fiindcă el, băiatul credincios a înţeles prin harul lui Dumnezeu rolul şi scopul familiei în societate. Să ne rugăm pentru familiile reprezentate prin aceste versuri!
Adăugat în 23/06/2013 de floridinmaracineni
Versurile se refera;FENOMENULUI descris foarte raspindit ,care a distrus si distruge vieti de copii[ unii din ei curmindu-si viata de dor de mame, parinti]mai sus ,nicidecum unei persoane,familii de crestini paracticanti.Sper caci s-a inteles prin citirea versurilor. Inspiratia nu-mi apartine, ca de altfel niciunul din subiectele pe care le primesc.
Daca ar fi dupa mine, toata ziua ,as cinta numai ,as cinta si as scrie despre flori, cer, miresme, parfum...Dar DomnulI sus Christos imi da sa scriu ce vrea El . Cei nelamuriti, sa-L intrebe pe El..De ce? scriu sau imi da de scris ,asemenea subiecte.Nu ma astept la marea iubire din partea celor care citesc dar astept ca atunci ''cind ma va trece in iertari''sa-mi zica ;bine ai venit sluga...buna .Fiti binecuvintati !
Adăugat în 23/06/2013 de sanda_tulics
Am fost chiar copilul aflat in acesta situatie, caci mama mea a plecat in Libia(cand avea 37 de ani) sa lucreze pentru doi ani (pentru aur si calatorii) si eu am ramas cu tata, cu sora, cu mamaia, dar am suferit de lipsa mamei. De aceea, as vrea sa raman alaturi de parintii mei batrani si de copiiil mei, pana la insuratoarea lor, deoarece eu sunt o mama crestina. Versuri atat de emotionante...
Adăugat în 24/06/2013 de loredanam
mulțumim Domnului că ne-a pregătit un viitor și a sădit în noi nădejdea vieții în care nu vor mai fi lacrimi.
Adăugat în 24/06/2013 de Ioanhapca
Statistici
  • Vizualizări: 5440
  • Export PDF: 10
  • Comentarii: 9
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni