Din hăţişuri tăinuite,
Din uitări adânc lăsate,
Ies cuvinte negândite,
Slovele necuvântate.
Străbat pulberea de vise
Peste-al dorurilor geamăt,
Negrăite şi nezise,
Nerostite până-n capăt.
Strâng argintul de pe cetini,
Aurul din iasomie,
Neiubite de prietini,
Neurâte-n vrăjmăşie.
Potrivind scântei de stâncă
În scânteile din valuri,
Nerăstălmăcite încă
Nici în văi şi nici pe dealuri.
Şlefuite ars cu focul
De la stelele căzânde,
Negăsindu-şi totuşi locul
Viaţa pentru a-şi aprinde.
Doar când rugul se ridică
Din chindie pentru noapte,
Ele mugurii despică,
Răsărind sfios în şoapte.
Şi ce suflet cum le spune,
Inimă cum le vesteşte:
Un cuvânt îndată-apune,
Altul basme plăsmuieşte.
Din chindie pentru noapte,...
frumos ,frumos si romantic, amintind de bogatia vocabularului autentic romanesc.
Chindie[ soarele in apus] expresie folosita mai ales in partea de est a Romniei .
Nu stiu, dar citindu -le ,ma si rascolesc dar ma si vindeca.
"Doar când rugul se ridică
Din chindie pentru noapte,
Ele mugurii despică,
Răsărind sfios în şoapte."
Eu cred ca ai o valoare deosebita ca poet... iar faptul lipsei punctuarii si aprecerii nu denota ca nu scri bine, ci ca sunt neintelese poeziile, de cei mai multi. Atata frumusete poetica, sensibilitate, profunzime in perceptia vietii, mai rar. Pt mine esti ca floarea de colt, greu de atins, greu de vazut dar care, in singuratatea ei, inconjurata de stanci si pietre, isi dezvaluie toata splendoarea CERULUI. Frumos! Continua sa bucuri cerul cu creatiile minunate!
mă purtătoare”a Cuvântului Lui Dumnezeu.Versuri, cuvinte șlefuite, poezie adevărată, plăcută,ca
de obicei.