Dezleagă-mi Tată, neputința, vindecă-mi aripa rănită,
Să pot să zbor încă odată, spre zarea-albastră, infinită,
Vreau să mai gust din libertatea unei desprinderi de țărână,
Înalță-mă, o, scump Părinte, apucă-mă cu a Ta mână!
Doare durerea nesfârșită a lutului ce stă pe roată,
În frământarea lui visează cum toate s-or sfârși odată
Și își așteaptă în tăcere neprețuita prelucrare,
Căci un Olar destoinic face minuni din lutul oarecare.
În tremuratul cărnii, trupul, gândește plin de resemnare:
O, Doamne! Știu că mă așteaptă o lămurire în cuptoare!
Știu că în focul curățirii vei face-un vas de cinste, știu!
De-aceea tac căci transformarea face din tină, suflet viu.
Mai gem sub lovituri Părinte, căci biciul vieții nu se-oprește,
Să smulgă câte-o tânguire din ramul ce se ofilește,
Dar altoiește-mă Tu, Tată, cu un altoi din veșnicie,
Să-nmuguresc, chiar dacă-i iarnă și bobul stă în pumn de glie.
Să răspândesc în înflorire, mireasmă sfântă și curată,
Să cresc în Adevăr ca floarea ce cu iubire e udată
Și chiar de-s strâns, pământul este doar ajutor spre ce-o să vină,
Căci mă voi înălța cu-ardoare spre binecuvântata Ta Lumină.
Dezleagă-mi Tată, neputința și leagă-mi aripa ce-i frântă,
Pune balsam de vindecare, în trup, prin vorba Ta cea sfântă,
Iar dacă voia Ta-i aceasta, să mai aștept sub dăltuire,
Voi încerca să Îți fac voia, cu dragoste și prețuire!
15/10/13, Barcelona- Lucica Boltasu
doar Tie ,se cade Parinte ,
sa-Ti inaltam osanali ,
prin Duhul cuminte.
De trecem prin greu si mai greu ,
Tu sti, caci doar ne tii de mina ,
sa fim curajosi Tu ne -nveti ,
din Cartea strabuna.
Sub Jertfa-I cea scumpa si sfinta,
A Fiului ce ni l-ai dat,
Dorim sa ne treci prin durere,
ca numele-Ti sa Ti fie inaltat!
Nu gasesc si nu cred caci cineva poate sa -l mingaie pe aproapele sau in pragul durerii cu cuvinte personale, de aceea, am ''incercat'' sa fiu linga tine prin cele de mai sus. Tu sti caci si prima data El,Domnul a fost linga tine iar eu cred caci nici acum nu se va departa.
Fi inoita, incurajata de iubirea si mila Lui!
Iar așa cum a spus și sora Sanda,,,, Domnul a fost linga tine iar eu cred caci nici acum nu se va departa. Vă doresc numai bine în brațele lui Isus !
toată încrederea în El, sora Lucica dragă, El cu nici un chip nu te va lăsa. Pentru că ne iubește...
ne vom bucura de prelucrarea vasului.Foarte, foarte frumoase versuri, ziditoare, Dumnezeu să te
răsplătească, soră scumpă.
Aveti un talant deosebit de a reda cu usurinta, fara sfortari mari adevaruri biblice. Poeziile dumneavoastra, sora Luci, poarta amprentat unui suflet dedicat in totalitate Creatorului.
Dumnezeu v-a pus in mana o pana iscusita - folositi-o cu incredere!
Să smulgă câte-o tânguire din ramul ce se ofilește,
Dar altoiește-mă Tu, Tată, cu un altoi din veșnicie,
Să-nmuguresc, chiar dacă-i iarnă și bobul stă în pumn de glie." O, de am avea puterea de a tacea, cand Domnul lucreaza!