S-au dus flăcăii
Autor:
Viorel Balcan
|
Album:
Taine care vorbesc
|
Tematica:
Diverse
Resursa adaugata de viorel1977 in 20/11/2013
Resursa adaugata de viorel1977 in 20/11/2013
S-au dus flăcăii
Au plecat din sat flăcăii,
Ca și berzele în zbor.
Lăsând urme de tristețe,
Doruri multe care dor.
Se îneacă ochii-n lacrimi,
În orbitele bătrâne,
Pentru cei plecați devreme,
Pe tărâmuri largi , străine.
Dorul se oprește-n suflet,
Fără-a ști ce-n seamă teamă,
Mângâierea de pe frunte,
E străină, nu de mamă.
Plâng bătrânii după garduri,
C-au rămas ca niște cuci,
Și înghit în sec amarul,
C-ale frunzelor de nuci.
Se-mpletesc ca-n rugăciune,
Așteptări să vadă zorii,
Poate drumul își va duce,
Către case iar flăcăii.
Pe obrajii arși de soare,
Lacrimi stau ca-ntr-un fotoliu,
Văduvă e sărbătoarea,
Îmbrăcată ca în doliu.
Codru-și plânge frumusețea,
Ruginită și golașă,
Mame-și plâng copiii-n rame,
Ce ca ieri erau în fașă.
Ulița nu-i bucuroasă,
Ce de-omăt e-nveșmântată,
Căci pe ea s-au dus flăcăii,
Și se simte vinovată.
Sate-ntregi rămas-au mute,
Și în tineret orfane,
Dealurile par și ele,
De departe ca vădane.
Străchini goale tot așteaptă,
Neclintite de pe masă,
Pe stăpâni să se-ntoarcă,
Din străini devreme-acasă.
Au plecat spre-apus flăcăii,
De ani buni îi poartă-n gând,
Tâmple albe ca și neaua,
Ce în dor adorm plângând.
Se trezesc să vadă iarăși,
Odăi goale, pereți goi,
Iar în piept își strigă amarul;
,, Adu-i Doamne, înapoi. ’’
Viorel Balcan 20 noiembrie 2013
Au plecat din sat flăcăii,
Ca și berzele în zbor.
Lăsând urme de tristețe,
Doruri multe care dor.
Se îneacă ochii-n lacrimi,
În orbitele bătrâne,
Pentru cei plecați devreme,
Pe tărâmuri largi , străine.
Dorul se oprește-n suflet,
Fără-a ști ce-n seamă teamă,
Mângâierea de pe frunte,
E străină, nu de mamă.
Plâng bătrânii după garduri,
C-au rămas ca niște cuci,
Și înghit în sec amarul,
C-ale frunzelor de nuci.
Se-mpletesc ca-n rugăciune,
Așteptări să vadă zorii,
Poate drumul își va duce,
Către case iar flăcăii.
Pe obrajii arși de soare,
Lacrimi stau ca-ntr-un fotoliu,
Văduvă e sărbătoarea,
Îmbrăcată ca în doliu.
Codru-și plânge frumusețea,
Ruginită și golașă,
Mame-și plâng copiii-n rame,
Ce ca ieri erau în fașă.
Ulița nu-i bucuroasă,
Ce de-omăt e-nveșmântată,
Căci pe ea s-au dus flăcăii,
Și se simte vinovată.
Sate-ntregi rămas-au mute,
Și în tineret orfane,
Dealurile par și ele,
De departe ca vădane.
Străchini goale tot așteaptă,
Neclintite de pe masă,
Pe stăpâni să se-ntoarcă,
Din străini devreme-acasă.
Au plecat spre-apus flăcăii,
De ani buni îi poartă-n gând,
Tâmple albe ca și neaua,
Ce în dor adorm plângând.
Se trezesc să vadă iarăși,
Odăi goale, pereți goi,
Iar în piept își strigă amarul;
,, Adu-i Doamne, înapoi. ’’
Viorel Balcan 20 noiembrie 2013
Statistici
- Vizualizări: 951
- Export PDF: 4
- Comentarii: 13
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit
''copile drag cu ochiul plins, ti-atita dor de-acasa,
intoare-te nu fi strain, intoarce-te la masa...''
Viorel.
Și în tineret orfane,
Dealurile par și ele,
De departe ca vădane." Ce trista imaginea unei tari vaduvita de tineret, de viitor, de speranta! Intelegeti atat de bine plansul de parinte!..Pe cand o poezie cu dorul tineretului de parinti, de tara, de Dumnezeu?