- Apocalipsa 21:10 Şi m-a dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer, de la Dumnezeu,
- Apocalipsa 21:11 având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră preascumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul.
- Apocalipsa 21:12 Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi, şi la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.
- Apocalipsa 21:13 Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi şi spre apus, trei porţi.
- Apocalipsa 21:14 Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
- Apocalipsa 21:15 Îngerul care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei.
- Apocalipsa 21:16 Cetatea era în patru colţuri şi lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înălţimea erau deopotrivă.
- Apocalipsa 21:16 Greceşte: stadii.
- Apocalipsa 21:17 I-a măsurat şi zidul şi a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.
- Apocalipsa 21:18 Zidul era zidit de iaspis şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată.
- Apocalipsa 21:19 Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia, de halchedon; a patra, de smarald;
- Apocalipsa 21:20 a cincea, de sardonix; a şasea, de sardiu; a şaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.
- Apocalipsa 21:21 Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie.
- Apocalipsa 21:22 În cetate n-am văzut niciun Templu, pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul sunt Templul ei.
- Apocalipsa 21:23 Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună ca s-o lumineze, căci o luminează slava lui Dumnezeu şi făclia ei este Mielul.
- Apocalipsa 21:24 Neamurile vor umbla în lumina ei şi împăraţii pământului îşi vor aduce slava şi cinstea lor în ea.
- Apocalipsa 21:25 Porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte.
- Apocalipsa 21:26 În ea vor aduce slava şi cinstea neamurilor.
- Apocalipsa 21:27 Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună, ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.
La Anul Nou, în Ierusalim!
Autor:
Laura Daniela Marinau
|
Album:
Profetii
|
Tematica:
An nou
Resursa adaugata de loredanam in 11/01/2014
Resursa adaugata de loredanam in 11/01/2014
Referințe
La anul, în Ierusalim!
Trăim în „Anul de-ndurare”,
Și-n cer, cu Domnul, vrem să fim,
Deci, vă propunem o urare:
„La anul, în Ierusalim!”
Este-auzit la sioniști
Acest salut-sfânt crezământ,
Prin care-și urau, optimiști:
Revederea-n Sionul sfânt.
Cu cei ce pleacă azi la Domnul,
Cu fericiți ce-au adormit
În Isus, (nu i-a „furat somnul”)
Am vrea să fim în infinit!
Acolo e numai iubire,
Ura se sparge de temelii
De hrisolit și safire,
Din templul cu pietre vii.
Mărgăritare-i sunt porțile
Având drept străjeri- îngerii;
Nestemate-i sunt florile:
Prunci scoși din valea plângerii.
Soarta, adesea, ni-e tragică,
Dar în epilog, vrem să scrie:
„Va urma: Viața Veșnică
Cu Domnul, în bucurie!”
Vă invit, în Sion, la-ntâlnire
Pe temelia sfântului Andrei,
Trimis, ca apostol, în vechime,
Pe cotropitul plai al Daciei...
Suntem în veacul de-ndurare,
Dar triste răni, boli, suferim...
Să ne-adresăm sfântă urare:
„La Anul, în Ierusalim!”
Amin!
Trăim în „Anul de-ndurare”,
Și-n cer, cu Domnul, vrem să fim,
Deci, vă propunem o urare:
„La anul, în Ierusalim!”
Este-auzit la sioniști
Acest salut-sfânt crezământ,
Prin care-și urau, optimiști:
Revederea-n Sionul sfânt.
Cu cei ce pleacă azi la Domnul,
Cu fericiți ce-au adormit
În Isus, (nu i-a „furat somnul”)
Am vrea să fim în infinit!
Acolo e numai iubire,
Ura se sparge de temelii
De hrisolit și safire,
Din templul cu pietre vii.
Mărgăritare-i sunt porțile
Având drept străjeri- îngerii;
Nestemate-i sunt florile:
Prunci scoși din valea plângerii.
Soarta, adesea, ni-e tragică,
Dar în epilog, vrem să scrie:
„Va urma: Viața Veșnică
Cu Domnul, în bucurie!”
Vă invit, în Sion, la-ntâlnire
Pe temelia sfântului Andrei,
Trimis, ca apostol, în vechime,
Pe cotropitul plai al Daciei...
Suntem în veacul de-ndurare,
Dar triste răni, boli, suferim...
Să ne-adresăm sfântă urare:
„La Anul, în Ierusalim!”
Amin!
Am citit în cărțile fr. R. Wumbrand și în cea a Sabinei W. despre această urare (datând din 1899, de la Congresul Sionist). De asemeni, gândindu-se că moartea va încerca să-i despartă, ei și-au dat întâlnire lângă poarta lui Ruben...în Sionul Sfânt.
Statistici
- Vizualizări: 2355
- Export PDF: 68
- Comentarii: 7
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
atit de real si bine exprimate versurileincit iti dau senzatia caci esti acolo in Ierusalim ..
iar fiind familiarizati cu atmosfera,atunci sa ne dam si noi acelasi salut ''La anul nou ,in Ierusalim !''
realitate, la pieptul Domnului Isus, Domnul să ne ajute și cu nici un chip, cei dragi ai noștri, să nu
rămână pe dinafară. Frumoase versuri, merg la inimă, „La Anul Nou, toți în Ierusalim!”
Domnul sa va rasplateasca!
Mulțumesc pentru urare.