Lăcrimează-n atmosferă

Autor: Ioan Hapca | Album: Din rutina cugetului nou | Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de Ioanhapca in 06/01/2017

Lăcrimează-n atmosferă

Lăcrimează-n atmosferă
Printre raze aurite
O chemare austeră
Pentru minți „nelămurite”

Conștiința resurectă
Rugile ce zboară-n grabă
Din inima circumspectă
Și-ocupată cu altă treabă...

Îmbulzim „cuvinte culte”
În minți puțin știutoare,
Că ne îngâmfă să ne-asculte
„Rugile înălțătoare.”

Înaintea Domnului,
Venim tot cu vorbe multe
Ca înaintea omului
Pretinzându-I să ne-asculte

Și-aruncăm atâtea plângeri
Către Tronul Îndurării
Că și oștile de îngeri
Simt povara întristării...

Ne dorim „lume perfectă”
Și dorințele-s fierbinți...
Dar inima-i circumspectă
Cu nevoia de-a fi sfinți!

Zugrăvim în minte căi
De pricopsire materială
Și orbecăim prin văi
De sărăcie spirituală!

Râvnim a zbura pe aștri,
Născocim mulțimi de planuri,
Dar meschini și-n duh sihaștri
Nu râvnim la sfinte daruri.

Ne-alegem firesc cărarea
Și-apoi rătăcim pe drum
Căutând cumva salvarea
Ce n-apare nicidecum

Căci privind în zări albastre
Ne-am oprit cu ochii-n soare
Închinându-ne la astre,
Parcă n-am avea suflare...

Firea-n noi scopu-și atinge
Alungând pe Duhul Sfânt
Și pe-a morții căi ne împinge
Fără drepturi de cuvânt...

Privim bolțile albastre
C-o privire-n care încape
Numai pofta firii noastre
Și-am vrea Cerul s-o adape!

Viața însăși ne întreabă
Încotro ne îndreptăm
Și din starea asta oarbă
De ce nu ne deșteptăm...

Însăși viața ne impune
Să ne îndreptăm privirea
Într-un duh de rugăciune,
(Căutând din plin sfințirea)

Către Bunul Creator.
Nu cu plângeri peste plângeri
Ci cu-n duh mulțumitor
Să-i încânte și pe îngeri!

Și inima să ne fie
O atmosferă minunată
De pace și bucurie,
Și lumină adevărată.

Astfel, tot ce ne înconjoară
Va străluci de speranță
Și cei care trag să moară
Vor primi o nouă viață.

03/01/2015*Ioan Hapca
(Zaragoza)

O frumoasă lucrare în versuri, care descrie într-un mod minunat felul de a fi al omului așa zis modern, și a ceea ce ar trebui să fie un creștin autentic. Domnul să vă binecuvinteze, fr. Ioan, și în anul acesta cu inspirație, har, și sănătate, ca să putem savura cât mai multe asemenea creații pline de adevăr și învățăminte! Slavă Lui pentru darurile pe care le-a revărsat peste fii oamenilor, în mod deosebit peste cei care laudă lucrările minunate ale Domnului!

Adăugat în 07/01/2017 de GeluVCiobanu

Este foarte adevarat, avem cu totii obiceiul sa venim in fata Domnului cu multe cereri si plangeri de-ale noastre, cu nemultumiri, Domnul ne asculta fiindca ne iubeste, suntem recunoscatori Domnului pentru tot ajutorul pe care il prmim dar uitam de multe ori sa ii multumim. Asa suntem noi oamenii. Domnul sa ne lumineze sa fim asa cum doreste El. Multe binecuvantari.

Adăugat în 07/01/2017 de florenta.sarmasan

Pai inadevar se poate crea un tarc sau staul, unde omul este prins ca prizioner al constiintei, al dorintelor, al plangerilor, al multimilor de planuri, al firii pamantesti, al saraciei spirituale, iar undeva parca nevazuta sta viata ca si o poarta catre rugaciune si sfintire. Cred frate Ionica ca Zaragoza inadevar va ramane un loc bun de unde s-au scos multe diamante.

Adăugat în 07/01/2017 de MihailCiprianMuresan

Un frumos poem al adevarului ca Dumnezeu nu asteapta de la noi vorbe multe si desarte ci iubire si credinta. De asemenea, omul a ajuns sa creada mai mult in creatie decat in Creator, nazuieste sa cerceteze planetele si astri dar uita sa-si cereceteze sufletul si constiinta, intelepciunea lui Dumnezeu revelata. Daca l-am iubi si am trai pentru Dumnezeu insasi viziunea noastra de lume s-ar umple de glorie: "Astfel, tot ce ne înconjoară/Va străluci de speranță/Și cei care trag să moară/Vor primi o nouă viață." Sincere felicitari si mult har de la Domnul.

Adăugat în 09/01/2017 de marin2016