Un suflet gonit de ură
Un suflet gonit de ură
Îngâna năluce șoapte
Când un vânt de miazănoapte,
Șuierând peste-arătură,
Îi insuflă-o partitură,
Divină-n tonalitate,
Care-n sfera interioară
Toată ura i-o doboară
Și-n spărturi de ton, înalte,
Dragostea-n suflet coboară,
Nălucirile-ndeparte
Și cu-n zid se înconjoară
Făcând partitura carte
Pentru a duhului vioară
Care adoră sfinte arte...
Azi, iubirea intonează
Din adâncul duhului
Șoptiri ce iluminează
Opera sufletului
Care-n dragoste vibrează
Sub bagheta Cerului.
30/01/2017*Ioan Hapca
(Zaragoza)
Inspirația poetică are darul de a face lumină in suflet și de a alunga "nălucirile"..."Dragostea-n suflet coboară,/Nălucirile-ndeparte/Și cu-n zid se înconjoară/Făcând partitura carte"... Poetul vede în această epifanie, harul și ajutorul divin, vindecare și tămăduire prin arta scrisului: " Azi, iubirea intonează/
Din adâncul duhului/Șoptiri ce iluminează/Opera sufletului/Care-n dragoste vibrează/Sub bagheta Cerului." Sincere felicitari.