Noi ascultăm de Dumnezeu!

Autor: Şerban Lavinia | Album: Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi… | Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de semala120 in 20/03/2017

Referințe

Faptele apostolilor 3:1-4:22

Vindecarea ologului din naştere
Faptele apostolilor 3:1 Petru şi Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea.
Faptele apostolilor 3:2 Acolo era un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului numită „Frumoasă”, ca să ceară de milă de la cei ce intrau în Templu.
Faptele apostolilor 3:3 Omul acesta, când a văzut pe Petru şi pe Ioan că voiau să intre în Templu, le-a cerut milostenie.
Faptele apostolilor 3:4 Petru, ca şi Ioan, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Uită-te la noi!”
Faptele apostolilor 3:5 Şi el se uita la ei cu luare aminte şi aştepta să capete ceva de la ei.
Faptele apostolilor 3:6 Atunci, Petru i-a zis: „Argint şi aur n-am, dar ce am, îţi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!”
Faptele apostolilor 3:7 L-a apucat de mâna dreaptă şi l-a ridicat în sus. Îndată i s-au întărit tălpile şi gleznele;
Faptele apostolilor 3:8 dintr-o săritură a fost în picioare şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind şi lăudând pe Dumnezeu.
Faptele apostolilor 3:9 Tot norodul l-a văzut umblând şi lăudând pe Dumnezeu.
Faptele apostolilor 3:10 Îl cunoşteau că era cel ce şedea la poarta „Frumoasă” a Templului, ca să ceară de pomană, şi s-au umplut de uimire şi de mirare pentru cele ce i se întâmplaseră.
Faptele apostolilor 3:11 Fiindcă el se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zis al lui Solomon.
Cuvântarea lui Petru către norod
Faptele apostolilor 3:12 Petru, când a văzut lucrul acesta, a luat cuvântul şi a zis norodului: „Bărbaţi israeliţi, pentru ce vă miraţi de lucrul acesta? De ce vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?
Faptele apostolilor 3:13 Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat în mâna lui Pilat şi v-aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să-I dea drumul.
Faptele apostolilor 3:14 Voi v-aţi lepădat de Cel Sfânt şi Neprihănit şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş.
Faptele apostolilor 3:15 Aţi omorât pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L-a înviat din morţi; noi suntem martori ai Lui.
Faptele apostolilor 3:16 Prin credinţa în Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeţi şi-l cunoaşteţi; credinţa în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeţi cu toţii.
Faptele apostolilor 3:17 Şi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai-marii voştri.
Faptele apostolilor 3:18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor prorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi.
Faptele apostolilor 3:19 Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare
Faptele apostolilor 3:20 şi să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos,
Faptele apostolilor 3:21 pe care cerul trebuie să-L primească, până la vremurile aşezării din nou a tuturor lucrurilor – despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi proroci din vechime.
Faptele apostolilor 3:22 În adevăr, Moise a zis părinţilor noştri: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre fraţii voştri un proroc ca mine; pe El să-L ascultaţi în tot ce vă va spune.
Faptele apostolilor 3:23 Şi oricine nu va asculta de Prorocul acela va fi nimicit cu desăvârşire din mijlocul norodului.’
Faptele apostolilor 3:24 De asemenea, toţi prorocii, de la Samuel şi ceilalţi care au urmat după el şi au vorbit, au vestit zilele acestea.
Faptele apostolilor 3:25 Voi sunteţi fiii prorocilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, când a zis lui Avraam: ‘Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta.’
Faptele apostolilor 3:26 Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L-a trimis mai întâi vouă, ca să vă binecuvânteze, întorcând pe fiecare din voi de la fărădelegile sale.”
Petru şi Ioan la Sinedriu
Faptele apostolilor 4:1 Pe când vorbeau Petru şi Ioan norodului, au venit la ei pe neaşteptate preoţii, căpitanul Templului şi saducheii,
Faptele apostolilor 4:2 foarte necăjiţi că învăţau pe norod şi vesteau în Isus învierea din morţi.
Faptele apostolilor 4:3 Au pus mâinile pe ei şi i-au aruncat în temniţă până a doua zi, căci se înserase.
Faptele apostolilor 4:4 Însă mulţi din cei ce auziseră cuvântarea au crezut, şi numărul bărbaţilor credincioşi s-a ridicat aproape la cinci mii.
Faptele apostolilor 4:5 A doua zi, mai-marii norodului, bătrânii şi cărturarii s-au adunat împreună la Ierusalim,
Faptele apostolilor 4:6 cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru şi toţi cei ce se trăgeau din neamul marilor preoţi.
Faptele apostolilor 4:7 Au pus pe Petru şi pe Ioan în mijlocul lor şi i-au întrebat: „Cu ce putere sau în numele cui aţi făcut voi lucrul acesta?”
Faptele apostolilor 4:8 Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a zis: „Mai-mari ai norodului şi bătrâni ai lui Israel!
Faptele apostolilor 4:9 Fiindcă suntem traşi astăzi la răspundere pentru o facere de bine făcută unui om bolnav şi suntem întrebaţi cum a fost vindecat,
Faptele apostolilor 4:10 s-o ştiţi toţi şi s-o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morţi.
Faptele apostolilor 4:11 El este ‘piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului’.
Faptele apostolilor 4:12 În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.”
Faptele apostolilor 4:13 Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s-au mirat, întrucât ştiau că erau oameni necărturari şi de rând, şi au priceput că fuseseră cu Isus.
Faptele apostolilor 4:14 Dar, fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.
Faptele apostolilor 4:15 Le-au poruncit doar să iasă din sobor, s-au sfătuit între ei
Faptele apostolilor 4:16 şi au zis: „Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune vădită, pe care n-o putem tăgădui.
Faptele apostolilor 4:17 Dar, ca să nu se lăţească vestea aceasta mai departe în norod, să-i ameninţăm şi să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.”
Faptele apostolilor 4:18 Şi după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu niciun chip, nici să mai înveţe pe oameni în Numele lui Isus.
Faptele apostolilor 4:19 Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: „Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu,
Faptele apostolilor 4:20 căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.”
Faptele apostolilor 4:21 I-au ameninţat din nou şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să-i pedepsească, din pricina norodului, fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.
Faptele apostolilor 4:22 Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare avea mai bine de patruzeci de ani.

Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis:
“ Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!”
Faptele Apostolilor 5:29

La poarta Templului, “Frumoasă”,
zăcea un suflet chinuit;
un om c-o viaţă zdrenţuroasă:
bolnav, trist, deznădăjduit.

Totuşi, povestea lui rămâne
simbol al milei şi-ndurării.
Petru şi Ioan fac o minune
ce pune capăt disperării.

Ologul este vindecat,
apostolii-apoi intră-n Templu.
Norodul aleargă intrigat,
dar Petru le răspunde simplu:

“ Nu noi, nu prin puterea noastră
am ajutat şi-am vindecat,
ci Dumnezeu, Nădejdea voastră!
E harul Lui nemăsurat…

El dă speranţă, izbăvire
şi biruinţă, cui o cere.
El dă în dar şi mântuire
prin a lui Isus înviere.

Da, este viu, El Domnul vieţii,
Mesia ce L-aţi aşteptat!...
Însă, cum ne-au vestit profeţii,
L-aţi răstignit, căci n-aţi vegheat.

Din neştiinţă L-aţi ucis,
dar acum ştiţi: a înviat!
Păcatul şi moartea a-nvins,
oricine crede, e salvat.”

Aceste vorbe n-au plăcut
mai marilor din acea vreme,
însă apostolii nu s-au temut
de-a oamenilor stratageme.

Nici noi să nu-ncetăm slujirea,
când facem Voia Domnului!
Ne-om confrunta cu-mpotrivirea,
dar ne-ocroteşte braţul Lui.