E iad pe pământ...
E iad pe pământ când cuvântul Scripturii
E-nlocuit cu nefaste idei din domeniul culturii.
E iad pe pământ când indemnul din fire
Rodeşte doar sfidare, ură şi nesfinţire.
E iad pe pământ când în sacrul cămin
Nu mai e loc de rugi, cântare şi-“AMIN”
E iad pe pământ când lumea intră-n biserici
Şi nimeni nu plânge şi nu-i pune piedici.
E iad când întunericului i se spune lumină
Iar cei chemaţi la Har refuză să vină.
Atunci când societatea vrea numai distracţii
Iar virtuţile pentru nimenea nu-s atracţii.
Când păcatul e ridicat la rang de virtute
Iar stările de fărădelege au ajuns acute.
Când sufletului i se dă doar searbăda hrană
Şi nimeni nu mai doreşte cereasca mană.
E iad pe pământ când iubirea-i respinsă
Iar râvna spre rai e totalmente învinsă.
Dorim, Părinte, doar părtăşia cu Tine
S-ajungem în tărâmul stărilor sublime.
gc/2005