Am deschis ochii-n lumină
Sub boltă de-azur, senină,
Nu ştiam cât întuneric o să vină...
A fost boare lină vântul
Fluierându-şi dulce cântul,
Nu ştiam ce vijelii ajung pământul ...
M-am deprins cu vremea bună,
Când nu fulgeră, nu tună,
N-aş fi zis c-o să urmeze vreo furtună …
Mă vedeam de multe-n stare,
Ocrotit, sub bunăstare,
Nu ştiam că voi fi pus la încercare …
Navigând pe ape line,
De capcane-ascunse pline,
Nu gândeam cât rău mă paşte şi pe mine …
Mi-am poftit viaţa la cină,
Doar prinsesem rădăcină,
Nu ştiam că moartea-mi poate fi vecină …
Astăzi bântuie urgia
Fluturând nevrednicia
Şi se-apropie de mine veşnicia.
Mântuirii-i primesc darul,
Trec şi eu prin har hotarul
C-am aflat ce mare preţ are Calvarul.
Olivia Pocol (Bâlc) – 27 Octombrie, 2020