Naşterea lui Mesia
La porunca de-a se-nscrie
În neamul şi-n cetatea lui,
Au plecat Iosif, ca familie
Alături de Maria, a lui soţie
La ordinul dat al Cezarului.
Şi era seară în ziua aceea,
Şi drumul lor aşa de lung -
Venind tocmai din Galileea,
Din Nazaret până-n Iudeea
Ei călători,... trudiţi ajung.
Fiind spre ceasul, înserării
La Betleem loc de odihnă,
Ei aşteptau răspuns rugării
S-audă o voce, a-ndurării
Din drumeţie-oferind tihnă.
Şi pe la case, tot mergând
Ei străbăteau acea cetate,
Bătând la uşi, şi întrebând
Voind răspuns la al lor gând,
De odihnire-n acea noapte.
Într-un târziu, s-au bucurat
Că într-un Staul pentru vite,
Din timp pregătit şi-aranjat
Ei au găsit paturi de culcat,
Pe paie-n ierburi... răvăşite.
S-au mulţumit de găzduire
Căci linişte aveau deplină,
Iar vitele, în blânda privire
Că au tovarăşi de-odihnire,
Îşi exprimau pacea senină.
'N-acel Staul, a fost născut
Mesia, şi-n scutece înfăşat,
Din iarbă pat I-au aşternut
Şi după ce, toate-au făcut
Apoi în iesle, -a fost culcat!
S-au îngrijit pentru căldură,
Căci vitele în noaptea mare,
Spre ieslea pusă lângă gură
Parcă ştiind, c-au o măsură
Şi-au îndreptat a lor suflare.
Flavius Laurian Duverna
07 decembrie 2006
ii super frmoasa poezia chiar imi place mult o sa o invete un cor de copii
Vă mulţumesc pentru apreciere, şi vă urez succes în programul ce-l veţi pregăti în legatură cu naşterea lui Mesia, Mântuitorul nostru. E bine să ne amintim, că Fiul lui Dumnezeu Şi-a părăsit tronul Său de domnie, pentru noi, născându-Se într-un staul de animale, şi a fost culcat apoi într-o iesle, unde L-au găsit păstorii înfaşat în scutece dormind la suflarea caldă a vitelor. Şi asta pentru salvarea noastră de sub puterea păcatului şi de sub blestemul morţii, pentru care merită slavă şi glorie.
ii foarte frumoasa poezia, dar ar fi bine sa te gandesti la o incheiere